Reprezentanţii Comisiei de la Veneţia recomandă politicienilor români să ţină cont de opiniile centralizate de Forumul Constituţional şi, indiferent de modelul instituţional ales, modificarea Constituţiei să ducă la un sistem coerent.

Unul dintre exemplele date de experţii internaţionali se referă la faptul că nu poţi avea o republică parlamentară în care preşedintele este ales prin vot direct de către populaţie.

Pe de altă parte, coordonatorul Forumului Constituţional, Cristian Pârvulescu, spune că una dintre cele mai nepopulare teme privind modificarea Constituţiei este reorganizarea administrativ-teritorială, iar societatea civilă pare reticentă la acest subiect.

Elementul care a declanşat iniţial ideea modificării Constituţiei a fost în primul rând conflictul dintre puterile statului, aşa că mare parte din dezbatere s-a axat pe acest punct.

În principiu, relaţia parlament-preşedinte-guvern. Aici, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale din Bulgaria, actualmente membru al Comisiei de la Veneţia, Evgheni Tancev, spune că politicienii români trebuie să cântărească destul de bine modificările pentru a nu crea o struţocămilă.

Aşadar, au de ales între tipurile de republici: parlamentară, semiprezidenţială, prezidenţială sau semiparlamentară. Combinaţiile nu sunt de bun augur.

"Impresia mea a fost că cele mai multe opinii înclinau către o republică mai degrabă parlamentară, dar nu poţi avea o republică parlamentară şi în acelaşi timp, să-ţi alegi în mod direct preşedintele. Este o chestiune de simetrie între puterile statului", a spus Tancev.

La capitolul drepturi şi libertăţi, reprezentanţii Comisiei de la Veneţia sugerau o lărgire a spectrului antidiscriminatoriu, aducând în discuţie vârsta sau orientarea sexuală.

Urmau sugestii în legătură cu libertatea de a protesta sau protecţia individului împotriva abuzului de autoritate a statului.

Propunerile pentru modificarea numirii judecătorilor "au nevoie de lămuriri suplimentare"

Ultima parte a dezbaterilor a fost dedicată justiţiei şi Curţii Constituţionale.

James Hamilton, membru supleant al Comisiei de la Veneţia, preşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Procurorilor, puncta o posibilă modificare în CSM.

În multe ţări - spunea el - procurorii nu sunt amestecaţi cu judecătorii şi există două organisme separate, iar acest model pare a funcţiona mai bine.

Cât priveşte Curtea Constituţională, James Hamilton susţine că propunerile pentru modificarea numirii judecătorilor au nevoie de lămuriri suplimentare.

"Propunerea făcută era ca trei membri să fie numiţi de parlament, trei de judecători şi trei de către preşedinte şi guvern. În privinţa ultimilor trei membri cei numiţi de preşedinte şi guvern, aici pot apărea blocajele pentru că ar trebui precizat cine are decizia, preşedintele sau premierul, şi ce se întâmplă dacă cei doi nu sunt de acord unul cu celălalt", a subliniat Hamilton.

Pe 20 mai, Forumul Constituţional va întocmi un raport în care va centraliza toate sugestiile societăţii civile, dar şi rezultatul dezbaterilor cu experţii internaţionali.

Acest raport va ajunge la Comisia parlamentară pentru revizuirea Constituţiei care la rândul ei va trimite Comisiei de la Veneţia proiectul final de modificare.