Traian Băsescu şi Victor Ponta şi-au expus, marţi, aproape simultan punctele de vedere: primul ministru în faţa Parlamentului, preşedintele, în conferinţă de presă la Cotroceni.

Negociere versus veto sunt cele două puncte de vedere care conturează noua dispută între Palate.

În timp ce preşedintele Traian Băsescu spune că interesul Romaniei, ca stat beneficiar, este să negocieze, premierul Victor Ponta afirmă că interesul naţional al României nu poate fi negociat.

"Dacă plecăm cu ideea de veto şi-l şi anunţăm, suntem în afara negocierilor, nu ne mai caută nimeni. Personal, susţin că interesul României e să negocieze şi nu să plece de la Bucureşti cu ideea unui veto. Forţarea pe ameninţarea cu veto, arată şi incapacitatea de a-ţi forma alianţe în Consiliu, incapacitatea de negociere", a declarat Traian Băsescu.

Preşedintele a adăugat că "singuralizarea este marea eroare pe care o poate face un stat beneficiar. Ar fi state donatoare care ar fi bucuroase să vadă un veto de la un stat beneficiar".

Premierul Victor Ponta a susţinut în discursul adresat Parlamentului că interesul naţional al României în ce priveşte bugetul UE "nu poate fi nici negociat, nici supus unui compromis".

Victor Ponta a mai afirmat că "singurul punct în care mă despart de viziunea preşedintelui Băsescu e că interesul naţional al României nu poate fi nici negociat nici supus unui compromis, obligaţia noastră e să ne apărăm interesele legitime şi să fim o ţară respectată şi tratată în mod egal la nivel european".

De asemenea, preşedintele a mai susţinut în discursul de marţi de la Palatul Cotroceni că "pentru a beneficia de toate drepturile pe care le avem, trebuie sa rămânem in Tratatul de aderare".

El a argumentat că reducerea bugetară lansată de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, nu mai este subiect de discuţie, având în vedere poziţia donatorilor, care au cerut reduceri între 80 şi 200 de miliarde de euro.

În schimb, premierul Victor Ponta consideră că o scădere a bugetului alocat României cu şapte sau opt miliarde de euro va avea ca efect reducerea capacităţii ţării noastre de a absorbi fonduri europene.

Bugetul Uniunii Europene, naşte dispute

Viitorul buget al Uniunii Europene stârneşte divergenţe puternice între statele membre, iar Consiliul European Extraordinar care va dezbate de joi tocmai această temă se anunţă tensionat.

Dincolo de tradiţionala confruntare dintre ţările contributoare şi cele beneficiare de fonduri europene, o propunere a preşedintelui Consiliului European de reducere a bugetului comunitar a radicalizat poziţiile celor două tabere.

Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a propus o reducere cu 75 de miliarde de euro a bugetului comunitar.

Propunerea vizează, între altele, reduceri de 29,5 miliarde de euro din fondurile alocate politicii de coeziune şi de 25,5 miliarde din cele destinate agriculturii.

Adică exact cele două domenii care înghit aproape 90% din bugetul Uniunii.

Franţa - cea mai mare beneficiară a fondurilor pentru agricultură - respinge propunerea; preşedintele Francois Hollande i-a criticat dur marţi pe cei care, în opinia sa, nu fac dovada solidarităţii în aceste timpuri şi vor să ia înapoi exact ceea ce au dat.

Spania este şi ea împotrivă, pentru că ar urma să piardă aproape 20 de miliarde de euro.

Polonia este principala beneficiară a politicilor de coeziune şi susţine bugetul iniţial de 1033 de miliarde de euro propus de preşedintele Comisiei.

De partea cealaltă, cei mai radicali susţinători ai reducerilor bugetare sunt Marea Britanie şi Suedia, susţinute de Olanda; ele vor economii chiar mai mari, între 150 şi 200 de miliarde de euro.