Confirmarea a venit chiar de la guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a spus că la sfârşitul anului rata inflaţiei va ajunge, în România, la circa 8%.


Ţinta de inflaţie a BNR pentru acest an era de 3,5 procente, plus/minus un punct procentual.


Acum noua estimare a fost transmisă şi Fondului Monetar Internaţional, instituţie care deja a aprobat revizuirea indicelui de inflaţie stabilit în acordul stand-by cu România.


Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, apreciază că majorarea TVA nu se va transmite integral în preţurile de consum.


El îşi bazează această afirmaţie pe experienţa altor state din zonă, care au crescut taxa pe valoare adăugată, cum ar fi ţările baltice şi Ungaria, şi la care reflectareamajorării în preţurile de consum a fost cam la jumătate, dar şi pe ceea ce s-a întâmplat în România în primele zile după creşterea taxei, când producătorii şi marile lanţuri demagazine nu s-au grăbit să ridice preţurile.


Mugur Isărescu: "Explicaţia este legată de existenţa unui substanţial deficit de cerere în România şi în aceste condiţii, chiar din reacţiile publice ale unor producători şilanţuri de magazine, am văzut că o parte a agenţilor economici, în special cei pentru ale căror produse cererea este mai sensibilă la modificarea preţurilor, nu au procedat la otransmitere integrală a majorării de impozite în preţuri".


Cu toate acestea impactul creşterii TVA asupra inflaţiei va fi destul de puternic.


Mugur Isărescu: În acest moment, estimarea noastră este că la sfârşitul anului vom avea o rată anuală a inflaţiei, decembrie pe decembrie, undeva în jur de 8%. Această cifră afost comunicată şi Fondului Monetar Internaţional. Este un fel de criteriu de performanţă, vom avea negocieri cu ei.


Guvernatorul BNR este, însă, optimist şi speră ca cifra de inflaţie la final de an să fie chiar mai mică.


Mugur Isărescu: "În ceea ce priveşte cursul leului, avem o revenire firească a lui şi sperăm noi ca în această perioadă să se stabilizeze nu numai piaţa valutară şi cursulvalutar la niveluri mai bune pentru inflaţie, dar să reuşim să stabilizăm şi să readucem încrederea şi pe piaţa monetară în ceea ce priveşte nivelurile de dobândă. Cu acestelucruri realizate, în mod categoric s-ar putea ca cifra de inflaţie la sfârşitul anului să fie mai mică decât cea care este înscrisă în documentul cu Fondul Monetar Internaţional. Pentru acest lucru noi ne batem".


Mugur Isărescu a mai precizat că BNR vrea să transmită un mesaj de încredere în moneda naţională.


Aşadar, după cum spune guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, cursul de schimb va fi unul stabil în perioada următoare, ceea ce ar veni în sprijinul celor care au defăcut plăţi în valută.


De altfel, e cunoscut faptul că, în timp, BNR a intervenit de mai multe ori pe piaţa valutară pentru a susţine leul, numai că unii analişti financiari consideră că acest instrument de intervenţie al Băncii Naţionale nu ar fi mereu în folosul economiei.


Un leu mai slab ar înseamna că produsele româneşti ar putea fi vândute mai ieftin pe pieţele externe, iar costurile cu forţa de muncă ar fi mai mici.


Matei Păun, analist financiar: "Cu cât rezervele BNR-ului sunt mai mari, cu cât BNR-ul dispune de forţa necesară să ducă leul acolo unde vrea, nu nepărat acolo undear trebui. Acolo unde vrea. Atenţie! Sunt foarte mirat că după doi ani de criză, şi criză acută cum nu am mai văzut de foarte mult timp, România, la un moment dat, deci acumcâteva luni de zile ne confruntam cu un leu care era oarecum apreciat, crescuse în valoare, comparat cu atunci când a început criza. Nu am mai văzut aşa ceva nicăieri în lume,atunci când eşti în toiul crizei să-ţi creşti valoarea propriei monede. Europenii sar în sus de fericire şi de bucurie că euro s-a devalorizat cu aproape 15-20% vizavi de dolar şi aşa mai departe. Noi ne mândrim în continuare cu un leu tare, un leu tare care nu face decât să ajute importatorii şi băncile.