Învăţământul gratuit şi accesul la educaţie sunt garantate în România prin Constituţie.

Cu toate acestea, rata abandonului şcolar este în ţara noastră printre cele mai mari din Europa.

Din datele statistice existente rezultă că procentul se apropie pentru segmentele primar şi gimnazial de 19%.

Cei mai mulţi copii care decid să renunţe provin din mediul rural, iar sărăcia şi lipsa educaţiei în familia de provenienţă reprezintă factori importanţi în acest sens.

Subiectul s-a aflat în atenţia emisiunii "Probleme la zi" de astăzi de la Radio România Actualităţi, când ministrul de resort, Pavel Năstase, a atras atenţia că fiecare caz ar trebui analizat şi tratat separat, pentru ca măsurile luate ulterior pentru rezolvarea problemei să ţină cont în mod real de problemele existente în sistem.

"În funcţie de ceea ce diagnosticăm, să luăm măsurile cuvenite spre familie, spre şcoală sau spre alţi factori care influenţează abandonul şcolar. La nivelul Ministreului Educaţiei Naţionale, evident că această formare continuă este absolut necesară, pentru că ne referim strict la calitatea procesului de educaţie. S-ar putea ca un copil să abandoneze şcoala pentru că nu reuşim prin programul de pregătire să-i capacităm atenţia şi el într-adevăr să intre, să se integreze într-un program educaţional. Dacă un copil se simte bine la şcoală, va obţine rezultate bune. Dacă se simte bine, nu va abandona şcoala. Dacă nu se simte bine, evident că va fugi de şcoală", a spus Pavel Năstase.

Ligia Deca, consilier pentru probleme de educaţie la Administraţia Prezidenţială, a apreciat la rândul ei că în prezent nu este nevoie de un nou act normativ sau o nouă strategie care să combată abandonul şcolar, întrucât este suficient cadrul legal existent.

"Mai degrabă este nevoie să punem în practică strategiile pe care le avem deja. Există o strategie pentru reducerea abandonului şcolar adoptată de către guvern, care se află în implementare. Ea beneficiază automat fiind strategie ex-ante şi de bani europeni. Ar trebui să corelăm eforturile statului, mediului privat, autorităţilor locale, părinţilor şi fondurile europene, adică practic avem multe fonduri care uneori merg în paralel, în loc să conveargă către un scop comun. Şi mai cred că trebuie, într-adevăr, ca această problemă să nu devină doar o chestiune care se întâmplă în altă parte, la sate", a spus Ligia Deca.