Raportul tehnic al României a fost adoptat, vineri, la Bruxelles de către membrii grupului de evaluare Schengen.


Raportul Bulgariei nu a fost însă adoptat, iar Sofia s-a angajat ca până la finele lunii februarie să-şi rezolve problemele.


Prin decizia de vineri, se confirmă faptul că România a încheiat în totalitate procesul de evaluare Schengen şi că îndeplineşte condiţiile tehnice necesare.


Adoptarea raportului în cazul ţării noastre a fost posibilă după ce Franţa a ridicat rezerva de examinare impusă în urmă cu două săptămâni.


Cu toate acestea, aderarea fără Bulgaria nu este posibilă, iar rezervele exprimate de Franţa şi Germania referitoare la combaterea corupţiei şi Justiţie rămân valabile.


Aderarea la Schengen în martie ar putea fi amânată


Ceea ce este clar, în acest moment, este că nu va fi o decizie în februrie, aşa cum se aşteptau cele două ţări, al căror obiectiv era aderarea la Spaţiul Schengen, la sfârşitul lunii martie.



Surse europene spun că, la jumătatea lunii februarie, chestiunea va fi discutată de ambasadorii statelor membre, apoi, este probabil să aibă loc o discuţie generală, între miniştrii de interne, la reuniunea de la sfârştiul lunii februarie, iar o discuţie mai aprofundată ar putea avea loc, undeva, între aprilie şi iunie, însă, cel mai probabil, în iunie, până atunci, Bulgaria încheiind, se speră, pregătirile tehnice.


Se pune întrebarea, dacă, între timp, preşedinţia ungară a Uniunii va reuşi să ajungă la un compromis politic între statele membre.


Iar dacă va ajunge, compromisul politic nu înseamnă aderare automată, pentru România şi Bulgaria, la Spaţiul Schengen, ci un calendar pentru viitoarea aderare.



Găsirea compromisului politic, de către preşedinţia ungară, nu va fi deloc o misiune uşoară, pentru că, aşa cum se ştie, decizia referitoare la aderare, pe care o vor lua miniştrii de interne ai statelor membre, este o decizie politică, iar în plan politic, Franţa, Germania şi Finlanda, dar şi alte state, care încă nu şi-au făcut publică poziţia, se opun aderării României şi Bulgariei, invocând necesitatea unor eforturi suplimentare, în combaterea corupţiei şi a crimei organizate, ultima cerere fiind valabilă pentru Bulgaria.


Aceste puncte sunt şi partea mecanismului de cooperare şi verificare pe justiţie, pusă în practică la aderarea celor două ţări, iar România a argumentat, în repetate rânduri, că nu se poate face o legătură între criteriile strict tehnice, ale aderării la Spaţiul Schengen, şi mecanismul de cooperare şi verificare.


Un oficial european explica faptul că, în mod obiectiv, cele două chestiuni sunt, totuşi, legate, pentru că un sistem judiciar care nu funcţionează afectează securitatea statului respectiv, dar şi a întregului Spaţiu Schengen, cu care este interconectat.