Social-democraţii susţin că raportul arată că s-au făcut progrese atât în justiţie, cât şi în lupta împotriva corupţiei.

Purtătorul de cuvânt al PSD, Cătălin Ivan, afirmă că îngrijorările Comisiei Europene legate de activitatea Parlamentului sunt evidente.

"Sunt foarte multe lucruri care trebuie clarificate, trebuie lămurite. Acea "marţi neagră" despre care se tot vorbeşte... trebuie explicat exact ce s-a întâmplat atunci, pentru că îngrijorările sunt reale, dar, în rest, raportul este unul mult mai bun decât rapoartele anterioare şi un raport care apreciază efortului Guvernului şi chiar le recunoaşte", a spus Ivan.

Recomandările Comisiei Europene ce ţin de activitatea parlamentară vor fi evaluate de către senatori şi deputaţi - afirmă Alina Gorghiu, deputat liberal.

"Încurajările le vom lăsa în urmă, şi laudele le vom lăsa în urmă, şi vom avea grijă ca toate observaţiile critice să fie analizate pentru a putea menţine direcţia progresului în materie de justiţie şi independenţa în justiţie", a declarat Gorghiu.

Opoziţia susţine că raportul reflectă lipsa de transparenţă

Pe de altă parte, opoziţia susţine că raportul reflectă lipsa de transparenţă atât în ceea ce priveşte activitatea parlamentară, dar şi în măsurile de reformă ale Guvernului.

"Din păcate, nici în Parlament nu există dialogul politic necesar, dar nici dialogul cu societatea nu este unul potrivit, iar Guvernul cred că a uitat pur şi simplu că în România există instituţia dialogului social, care nu este o opţiune, este o obligaţie", afirmă Iuliu Winkler, eurodeputat UDMR.

Fostul premier Emil Boc afirmă că raportul evidenţiază regresul democraţiei şi al statului de drept în România.

"Este o moţiune de cenzură, practic, la adresa Guvernului României şi a guvernării USL - dacă nu au o moţiune de cenzură în parlament, pentru că au 70%... Din nefericire, este mai dureroasă moţiunea de cenzură care vine de la Bruxelles, prin MCV", a subliniat Boc.

Şi fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu susţine că, deşi raportul apreciază activitatea unor instituţii în lupta împotriva corupţiei, totuşi este inadmisibil ca România să primească un al treilea raport negativ în privinţa respectării statului de drept.