Reuniunea de, miercuri, de la Bruxelles este considerată crucială pentru salvarea monedei unice europene.

Discuţiile au loc mai întâi între toţi liderii UE, după care soluţiile de ieşire din criză vor fi analizate într-un cadru mai restrâns între şefii de stat şi de guvern din zona euro.

Potrivit corespondentului Radio România, Luminiţa Apostol, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, a declarat, la întâlnirea cu preşedintele Traian Băsescu, de marţi, că este optimist pentru un rezultat pozitiv la summitul zonei euro.

"Cu 24 de ore înainte de Consiliul European şi de summitul zonei euro, vreau să repet că lucrăm la o serie de soluţii solide şi convingătoare pentru a aproba un pachet general de măsuri pentru stabilitatea zonei euro şi pentru creştere economică. Este timpul să punem capăt incertitudinii", a spus acesta.

Barroso a măturisit că este încurajat în perspectiva reuniunii de miercuri, de rezultatele discuţiilor de la suumitul de duminică seara al zonei euro.

Reamintim că pachetul general de măsuri pentru ieşirea din criză cuprinde cinci componente importante: este vorba despre stabilizarea finanţelor publice ale statelor membre ale zonei euro, stabilizarea Greciei şi găsirea unei soluţii de durată pentru Grecia, apoi alte elemente sunt recapitalizarea băncilor şi o mai bună guvernanţă economică în întreaga UE şi al cincilea element al strategiei este întărirea fondului pentru ajutorarea ţărilor cu probleme financiare din zona euro.

Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a spus că rezolvarea tuturor acestor puncte este obligatorie pentru ieşirea din criză şi că cele cinci elemente sunt interconectate atât tehnic, cât şi politic.

În perspectiva summit-ului crucial de , miercuri, de la Bruxelles, sunt aşteptate, aşa cum se ştie, decizii cu privire la gestionarea datoriilor Greciei.

Iorgos Papandreou s-a întâlnit marţi, cu preşedintele republicii, Karolos Papoulias şi cu liderii principalelor partide politice.

Premierul elen a făcut apel la luciditate, la calm şi unitate şi şi-a exprimat speranţa că, în sfârşit întâlnirea de mâine a liderilor europeni va aduce soluţii concrete.

Executivul de la Atena este încă în căutarea unei formule în ceea ce priveşte ratificarea de către Grecia a oricăror decizii luate la summit-ul de miercuri.

Oficial, echipa guvernamentală a subliniat că aprobarea unui acord cu o majoritate calificată nu a fost încă decisă. Caracterul deciziilor va determina, într-o mare măsură, poziţia guvernului. Este posibil ca executivul să recurgă şi la o ultimă armă pe care o mai deţine, respectiv organizarea unui referendum, respectiv să ceară direct poporului grec să aprobe sau nu deciziile finale.

Indiferent dacă deciziile care vor fi luate mâine de către partenerii europeni vor fi sau nu unele pozitive, grecii sunt conştienţi că aceste decizii vor fi dureroase, că vor fi martori, în ultimul act al unei drame naţionale, cum remarca preşedintele Asociaţiei Industriaşilor Greci, Dimitris Daskalopoulos.

Dimitris Daskalopoulos recunoştea că grecii trebuie să se străduiască, indiferent cât de greu le va fi, pentru o renaştere a ţării, chiar dacă aceasta va necesita sacrificii şi mai mari, probleme mai mari decât cele pe care le-au avut de întâmpinat în aceşti ultimi ani, chiar dacă costurile vor fi mai ridicate.

El a menţionat că deciziile care vor fi luate, miercuri, nu vor trebui considerate neapărat ca decizii împotriva intereselor naţionale, chiar dacă într-adevăr ele vizează considerente europene în sens larg, cei mai mulţi vorbesc despre iluzii spulberate, iluzii care s-au prăbuşit sub greutatea datoriilor fiilor risipitori şi aici este şi nedreptatea pe care grecii spun că le este făcută.

Totuşi, trebuie să spunem că această dezbatere există în Grecia, există informaţii legate de o datorie importantă în valoare de nu mai puţin de 95 de miliarde de dolari pe care Germania ar datora-o statului elen, suma reprezentând daune provocate de către regimul nazist în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Este vorba de un cost al ocupaţiei suportate de Grecia, de faptul că economia Greciei, în acea vreme a fost jefuită, spun ei, prin exporturi forţate.

Mai mult, armata germană ar fi obligat Banca Naţională a Greciei să-i împrumute ţării lui Hitler 476 de milioane de mărci germane, informează reporterul Radio România, Monica Chihaia.

În discursul de duminică, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a spus că Europa se află din punct de vedere economic în faţa unor provocări grave şi că deciziile pe care urmează să le i, miercuri, sunt probabil cele mai importante luate până acum pentru depăşirea crizei.

O declaraţie asemănătoare a făcut sâmbătă seară, şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, care spunea:

"Nu avem alternative decât să găsim o soluţie a crizei". Şi tot el a subliniat că e necesară o soluţie definitivă pentru zona euro care să convingă pieţele financiare