Revendicãrile lor vizeazã în principal crearea unui program clar de investiţii şi finalizarea legii salarizãrii unitare.

Liderul BNS, Dumitru Costin a declarat că sindicaliştii vor ca salariul minimpe economie să fie de 750 de lei. De asemnea Costin a mai spus ca este nevoie de restructurare, modernizare şi întărirea inspecţiei muncii.

"Ţinta pe care o vizãm este 750 de lei salariul minim pe economie. Insistãm, de asemenea, pe nevoia de restructurare, modernizare şi intãrire a inspecţiei muncii, care este o instituţie depãşitã şi incapabilã sã-şi exercite în principal actul de control şi nu în ultimul rând, finalizarea proiectului legii de salarizare în sectorul bugetar.

Premierul Emil Boc spunea sãptãmâna trecutã, referitor la revendicãrile sindicaliştilor, cã mãsurile de austeritate impuse de guvern sunt necesare.

La rîndul său ,ministrul muncii, Ioan Botiş, care s-a ocupat de discuţiile cu protestatarii, în lipsa premierului, declara cã este deschis spre dialog şi cã se încearcã gãsirea unor soluţii concrete.

Cartel Alfa a anulat mitingul de luni

Confederaţia sindicalã Cartel Alfa a anulat protestele programate pentru luni în Capitalã.

Câteva mii de sindicalişti, pensionari şi şomeri erau aşteptati în faţa Guvernului, de la ora 11:00. Reprezentanţii Cartel Alfa au luat decizia de a amâna protestul pentru cã miercuri participã, la Bruxelles, la o manifestaþie organizatã de Confederaţia Europeanã a Sindicatelor.

Vicepreşedintele Cartel Alfa, Liviu Apostoiu a declarat că nu sunt de acord ca FMI şi Banca Mondială "să controleze tot". El a spus că mesajul sindicatelor este să se creeze locuri de muncă.

"Mesajul este cã ne opunem subordonãrii FMI şi Bãncii Mondiale la modul cum se face în acest moment. De fapt, ei controleazã tot. Or, când discuţi la guvern, ni se sugereazã cã de fapt de acolo vin toate aceste lucruri impuse pentru a ni se da banii respectivi.

Ne opunem modului în care se accentueazã pe tãieri masive, în loc sã creezi locuri de muncã şi faptul cã, în acest moment, guvernul nu mai rãspunde de niciun fel la un dialog social în România, a spus viceliderul Liviu Apostoiu.

Confederaţia Naţionalã Sindicalã Cartel ALFA a anunţat că organizeazã luni, o conferinţã de presã, cu tema, poziţia Cartelului şi a FSNPPC referitoare la manifestaţia de vineri, 24 septembrie, şi la declaraţia preşedintelui ţãrii.

Vineri, câteva mii de sindicalişti din penitenciare şi poliţie s-au reunit într-un miting de protest în Piaţa Victoriei din Capitală, plecând apoi în marş către Palatul Controceni unde au avut discuţii cu reprezentanţii Preşedinţiei.

Sindicatele au cerut să discute cu preşedintele Traian Băsescu, fără succes însă.

La protestul de vineri dimineaţã de la Guvern, sindicaliştii au explicat cã marşul e cauzat de refuzul preşedintelui Traian Bãsescu de a merge el însuşi sã discute cu sindicaliştii.

Reporterul RRA informează că protestatarii au plecat din Piaţa Victoriei în jurul orelor 12:00 şi însoţesc coloana de manifestaţi care se îndreaptã spre Academia Militarã.

Aceştia scandeazã lozinci împotriva Guvernului, dar şi a preşedintelui Traian Bãsescu.

Pentru acest marş de protest politiştii nu au autorizaţie, ceea ce înseamnã cã riscã sã fie amendaţi.

Peste 300 de jandarmi asigurã protecţia participanţilor pe traseul de deplasare; alãturi de jandarmi se aflã şi agenţi de la Brigada de Poliţie Rutierã, care asigurã temporizarea traficului rutier în principalele intersecţii situate pe traseul ales de manifestanţi.

În continuare protestatarii cer demisia Guvernului, dar şi a ministrului de interne, Vasile Blaga.

Aceştia cer drepturile salariale care nu au fost acordate din 1 septembrie, sunt nemulțumiţi atât de condiţiile de muncã, cât şi de reducerea salariilor cu 25%.

Purtãtorul de cuvânt al Jandarmeriei Capitalei, Marius Militaru, a precizat cã la acest miting sunt în jur de 6.000 de persoane.

Administraţia Prezidenţialã nu a exprimat un punct de vedere în legãturã cu intenţia de a merge la Cotroceni a reprezentanţilor poliţiştilor.Preşedintele Traian Băsescu a dat dispoziţie ca efectivele Ministerului Administraţiei şi Internelor să nu mai facă parte din dispozitivul său de protecţie.

În urma mitingului de vineri ,şeful statului a renunţat la serviciile de escortă

Decizia şefului statului vine după ce, vineri, într-o acţiune neautorizată, mii de poliţişti au protestat la Palatul Cotroceni faţă de restructurări şi tăierile de salarii din sectorul bugetar.

Informaţia a fost confirmată pentru Radio România Actualită şi de purtătorul de cuvânt al Poliţiei, Raluca Seucan.

"Inspectoratul General al Poliţiei Române a fost informat de către Ministerul Administraţiei şi Internelor despre faptul că structurile Poliţiei Naţionale nu vor mai face parte din dispozitivul de protecţie al preşedintelui României", a spus Reluca Seucan.

Serviciile Ministerului de Interne implicate în protecţia preşedintelui sunt Jandarmeria, Poliţia şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, care acţionau sub coordonarea Serviciului de Protecţie şi Pază.

Acesta din urmă, potrivit purtătorului de cuvânt Bogdan Onea, îşi va respecta în continuare atribuţiile în ceea ce priveşte protecţia şefului statului, conform legii, însă nu va prelua atribuţiile poliţiştilor

Şi premierul renunţă la Poliţie

Premierul Emil Boc a solicitat verbal reprezentanţilor Poliţiei, la întoarcerea de la New York, să nu escorteze coloana oficială, fără ca la acest moment să există o înştiinţare oficială privind renunţarea la Poliţie, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean.

"Confirm că, la revenirea în ţară de la New York, premierul nu a fost escortat de poliţie. Comunicarea a fost verbală, nu s-a trimis înştiinţare oficială scrisă. Vom anunţa dacă se va lua decizia de a se trimite o astfel de înştiinţare", a spus purtătorul de cuvânt.