Oamenii cer o derogare urgentă de la legislaţia care nu permite sacrificarea urşilor bruni, specie protejata la nivelul Uniunii Europene.

Reporterul RRA Bogdan Isopescu este acum la Ministerul Mediului şi are detalii. Bună ziua, Bogdan, câţi oameni s-au adunat?

Reporter: Sunt câteva sute de protestatari. Aceştia au semnat o petiţie în care solicită Ministerului Mediului mai multe măsuri prin care să limiteze atacurile, inclusiv eliminarea urşilor problemă.

Aceste măsuri - spun ei - au fost agreate anul trecut în rezoluţia semnată la Bucureşti de reprezentanţii Comisiei Europene, de către autorităţi, de asociaţii de protecţie a mediului şi de către specialişti. În ciuda acestui acord, afirmă protestatarii, nu s-a făcut nimic până acum, iar intervenţiile legale sunt lente sau inexistente.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borbely Csaba, spune că există zeci de zone în care urşii atacă frecvent, iar consecinţele sunt destul de grave, mergând până mutilarea oamenilor.

Comunităţile, pur şi simplu, spun că nu au instrumente legale pentru a interveni.

Ca dovadă, protestatarii au adus cu ei fotografii sau pancarte cu imagini ale consecinţelor atacurilor: animale omorâte şi oameni răniţi foarte grav.

Realizator: Cum răspund autorităţile la acest protest şi care este poziţia asociaţiilor de mediu, pe de altă parte?

Reporter: Chiar acum, în interior, în Ministerul Mediului este o întâlnire între cele două părţi. Reprezentanţii Ministerului Mediului spun că, în baza înţelegerilor de anul trecut, a fost creat un grup de lucru care va modifica legislaţia astfel încât să se asigure că intervenţia nu este un la întâmplare, ci vizează doar urşii problemă. Însă, pe de altă parte, surse din minister confirmă că, în acest moment, există un vid legislativ care a condus la această situaţie din cele patru judeţe.

Pe de-o parte, anul trecut au fost eliminate cotele de vânătoare colective, pe de alta, nu există un serviciu de intervenţie pentru cazurile problemă. De cealaltă parte, asociaţiile de protecţie a mediului, cea de-a treia parte, să spunem, în acest dialog, spun că statul românm nu a demarat niciun plan fundamentat ştiinţific pentru a se asigura că intervenţiile sunt corecte şi limitează doar numărul urşilor problemă.

Preşedintele WWF România, Csibi Magor, de exemplu, nu e de acord cu vânătoarea preventivă, ci cu eliminarea cauzelor sau doar a urşilor problemă. El se opune ideii de vânătoare în baza unor cote colective pentru că acest tip de intervenţie a existat şi până anul trecut, fără a avea un rezultat bun. Ar mai fi ceva de spus, totuşi: faptul că problema urşilor a fost discutată anul acesta şi la Comitetul regiunilor, la Tallinn, acest comitet fiind un for consultativ al Uniunii Europene.

Aici România era criticată pentru că nu rezolvă această problemă. Ulterior, au fost făcute demersuri pentru a obţine o derogare de la legislaţia de mediu europeană, cea care nu permite vânătoarea carnivorelor mari.

Replica Autorităţilor

Reprezentanţii Ministerului Mediului promit protestatarilor din Bucureşti să corecteze pînă pe 15 august legislaţia privind intervenţia în cazul urşilor problemă, care atacă comunităţile locale.

Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, spunea că astăzi va emite un ordin pentru intevenţia în situaţiile de urgenţă, ordin care va fi în dezbatere publică pînă la mijlocul lunii august. În parale, declară ea, un al doilea ordin de ministru va fi trimis Academiei Române, pentru a aproba o cotă de vânătoare de 175 de urşi în judeţele care au de suferit de pe urma atacurilor, în speţă Braşoiv, Harghita, Covasna şi Mureş.

Ministrul Mediului recunoştea, astăzi, după întâlnirea cu protestatarii din cele patru judeţe, că România are în prezent în vid legislativ, motiv pentru care nu a putut gestiona cazurile urşilor ce afectează comunităţile locale.