Monica Macovei crede că descărcarea de sarcină arheologică în masivul Cârnic reprezintă un prim pas pentru permiterea folosirii cianurilor la Roşia Montană.



Descărcarea de sarcină arheologică este procedura prin care se confirmă că un teren în care a fost evidenţiat patrimoniul arheologic poate fi redat activităţilor umane curente.

În opinia sa, zona Roșia Montană, trebuie inclusă în patrimoniul UNESCO, idee recomandată și de Comisia Națională a Monumentelor Istorice, actualului ministru al culturii, Kelemen Hunor.




”Sigur, trebuie să intre pe lista patrimoniului UNESCO, dar indiferent dacă asta se intamplă sau nu, sau de când se întamplă, asta nu înseamnă că noi trebuie să purcedem cu proiectul folosirii cianurilor”, a explicat vicepreședintele PDL.

De altfel, a mai spus Monica Macovei, aceasta ar fi prima cerință la care trebuie să răspundă ministrul Culturii, înainte de chestiunea avizului referitor la descărcarea arheologică.




Utilizarea cianurilor în minerit, interzisă la nivel european




Întrebată care este abordarea la nivel european cu privire la utilizarea cianurilor in minerit, Monica Macovei a precizat că există Rezolutia din mai 2010 a Parlamentului European care cere Comisiei Europene să interzică folosirea cianurilor în exploatarile miniere.




”Ori acum, la Rosia Montana nu există o mină care operează cu cianuri în condiții de siguranță.(...)La noi nu se pune problema închiderii unei mine care funcționează în condiții de siguranță. Este oricum discutabil ce înseamnă condiții de siguranță. Nu văd un temei, în legislația europeană pentru această decizie”, a mai spus europarlamentarul român.

Ideea potrivit căreia s-ar obține 140 de milioane de euro de la firma Gold Corporation, din care jumătate va fi folosită pentru “salvarea” patrimoniului arheologic de la Roșia Montană, i se pare, reprezentantului PDL, o idee incorectă pentru România.



”Nu este corectă. Este un târg ilegal, oricum pierzător pentru Romania, ca să nu mai vorbesc de sumele de bani, care sunt ridicole în raport cu miza despre care vorbim și cât va costa după aceea repararea a ceea ce se va strica în domeniul mediului prin acest proiect. Să ne gândim nu la chestiuni abstracte, ci la viața oamenilor, la calitatea apei, pentru că știm că cianurile se infiltrează prin sol și afectează calitatea apei”, a replicat Monica Macovei.

Locuri de muncă puține și pe termen scurt



În privința locurilor de muncă, fostul ministru al justiției a precizat că numărul acestora este mic, deși campania publicitară a firmei interesată este ”agresivă”.



”Lumea trebuie sa stie ca aici vorbim de un numar redus de locuri de munca si pe o perioada limitata de timp, dar asta nu poate justifica nenorocirea care s-ar intampla cu mediul, incepind de la apa, iar lumea trebuie sa inteleaga pericolele pe care le-ar aduce acest proiect”, a mai spus Monica macovei.



În 2010, Parlamentul European a dat un aviz prin care interzicerea exploatările cu cianuri, documentul a fost votat și de Monica Macovei și Laszlo Tokeș, ca reprezentanți ai grupului PPE .



Protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional – este reglementată de Legea nr.422/2001 republicată în noiembrie 2006 şi Ordonanța nr. 43/2000 republicată în M.O nr. 951/nov. 2006.



Monica Macovei a acordat interviul site-ului ”România Curată”, pe care ulterior l-a postat pe blogul său.