Conform legii, înainte de sesizarea Parlamentului pentru iniţierea procedurii legislative de revizuire a Constituţiei, proiectul de lege sau propunerea legislativă, însoţită de avizul Consiliului Legislativ, se depune la Curtea Constituţională, care este obligată ca în termen de 10 zile să se pronunţe asupra respectării dispoziţiilor constituţionale privind revizuirea.

Legea de funcţionare a CCR prevede că, la primirea proiectului de lege sau a propunerii legislative, preşedintele Curţii numeşte un judecător-raportor şi stabileşte termenul de judecată.

Curtea se pronunţă asupra proiectului cu votul a două treimi din numărul judecătorilor, iar decizia se comunică celor care au iniţiat propunerea legislativă ori, după caz, reprezentantului acestora.

Proiectul de lege sau propunerea legislativă se prezintă Parlamentului numai împreună cu decizia Curţii Constituţionale.

Aceeaşi lege stabileşte că în termen de 5 zile de la adoptarea legii de revizuire a Constituţiei, Curtea Constituţională se pronunţă, din oficiu, asupra acesteia.

Amintim că în 4 februarie, Comisia pentru revizuirea Constituţiei a adoptat în unanimitate proiectul de revizuire a legii fundamentale.

Membrii comisiei au analizat observaţiile Consiliului Legislativ şi pe cele ale Comisiei de la Veneţia şi au adoptat mai multe amendamente.

Potrivit preşedintelui comisiei, Crin Antonescu, proiectul va fi trimis Guvernului, Curţii Constituţionale şi Comisiei de la Veneţia, după care va intra în dezbaterea Camerelor Parlamentului.

Interceptările telefonice

Forul a decis că Avocatul Poporului nu mai poate fi revocat din funcţie, iar interceptările telefonice pot fi dispuse de judecătorul instanţei competente să judece fondul cauzei numai în cursul procesului penal.

Membrii comisiei au renunţat la articolul care permitea procurorilor să dispună interceptarea comunicaţiilor pentru 48 de ore fără avizul unui judecător.

Dizolvarea Parlamentului

Comisia a stabilit că Parlamentul poate fi dizolvat de către preşedinte în cazul în care Legislativul nu a acordat votul de încredere pentru învestitura a trei guverne succesive şi că şeful statului nu este obligat să consulte Parlamentul pentru a cere poporului să-şi exprime voinţa prin referendum.

În domeniul justiţiei, noua Constituţie ar putea permite folosirea probelor ilegale dacă sunt în favoarea acuzatului.

Senatul şi Camera, atribuţii diferite

Camera Deputaţilor va avea atribuţiuni în cea mai mare parte a domeniilor legislative, în timp ce Senatul va rămâne cu domenii ce au legătură cu regiunile.

Tot Senatul va rămâne cu atribuţiuni de numire şi control al instituţiilor publice.

În schimb, atribuţiuni cu greutate, cum ar fi strategia de securitate naţională, vor reveni ambelor Camere în plen reunit.