Proiectul de lege prin care se propune redefinirea noţiunii de familie în Constituţie a fost scos de pe lista de vot final a Camerei Deputaţilor, după ce ieri a fost aprobat pe articole de plen.

Documentul bazat pe o iniţiativă cetăţenească semnată de aproape 3 milioane de persoane a fost dezbătut, atât de Senat, cât şi de Camera Deputaţilor, dar juriştii din Comisiile parlamentare au ridicat probleme de constituţionalitate în ceea ce priveşte traseul pe care proictul trebuie să-l parcurgă în legislativ.

Propunerea de revizuire a Constituţiei a fost trimisă Birourilor Permanente reunite, pentru a fi discutat un posibil conflict de competenţe între cele două Camere ale Parlamentului.

Conducerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor urmează să decidă traseul legislativ al documentului.

Solicitarea de scoatere de pe ordinea de zi a proiectului de lege a venit din partea liderului grupului deputaţilor PSD, Marcel Ciolacu.

"Iniţiativa legislativă a fost depusă la Senat, iar plenul acestuia, în mod inexplicabil, a decis ca propunerea legislativă să fie transmisă Camerei Deputaţilor în calitate de primă Cameră. Nu există niciun argument legal sau constituţional care să consfiinţească calitatea Camerei Deputaţilor de primă Cameră", a spus Marcel Ciolacu.

Documentul legislativ propune revizuirea Constituţiei, astfel încât familia să fie întemeiată pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie şi nu între soţi, cum prevede acum Legea fundamentală.

Pentru a fi adoptat, proiectul de lege are nevoie de votul pozitiv exprimat la fiecare Cameră de două treimi din numărul total al deputaţilor, respectiv senatorilor.

Revizuirea Constituţiei pe această temă va fi defintivă abia după aprobarea propunerii prin refrendum.

Pe lista de vot final a Camerei Deputaţilor a rămas, însă, solicitarea de suplimentare a anchetei cu privire la rectificările bugetare realizate anul trecut.

Astfel, Curţii de Conturi i se cere să verifice modul în care Guvernul Cioloş a utilizat anumite derogări de la legea responsabilitătii fiscale.

Raportul comisiei parlamentare de anchetă, prezentat săptămâna trecută plenului, precizează că la data aprobării celor două rectificări pozitive din iunie şi noiembrie, încasările erau sub nivelul prognozat, astfel încât măsura nu se justifica.

Opoziţia susţine, însă, că rectificările bugetare au reprezentat o practică a ultimilor 15 ani.