În Suceava şi în Botoşani aproximativ 40 de şcoli sunt unde nu se predă, iar copiii stau acasă pentru că profesorii i-au anunţat că sunt în grevă.


Problema este una comună în cele două judeţe: salarii reduse şi primite cu întârziere.


Aproape 900 de cadre didactice de la cele 27 de untiăţi de învăţământ au intrat în cea de-a doua săptămână de proteste nemulţumiţi de faptul că nu şi-au primit salariile pentru luna februarie.


Numărul acestora variază de la o zi la alta în funcţie de deciziile luate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ.


Doar trei şcoli din Dorohoi au renunţat la protest deoarece primarul municipiului a promis că va plăti parţial salariile dascălilor din banii destinaţi altor cheltuieli care vor fi amânate.


La polul opus, profesorii botoşăneni au refuzat cu vehemenţă propunerea autorităţilor care prevedea acordarea restanţelor în tranşe lunare şi au decis continuarea mişcărilor de protest.


Peste 600 de profesori s-au adunat din nou în faţa Palatului Administrativ unde participă la al doilea miting autorizat, însă nu şi ultimul, spun ei.


Înarmaţi cu lozinci antiguvernamentale, fluiere şi portaovoci aceştia cer să li se respecte drepturile salariale, cer demisia inspectorului general Ada Macovei şi a ministrului educaţiei şi condamnă public lipsa de implicare a Ministerului Educaţiei în acest caz.


La miting este prezent şi Liviu Marian Pop, secretar general al Federaţiei Sindicatelor Libere din învăţământ.


Sindicatele au hotărât să declanşeze greva generală în şcoli, pentru care se impune mai întâi renegocierea contractelor colective de muncă în fiecare şcoală.


Cadrele didactice sunt decise să nu renunţe la proteste până nu-şi primesc salariile integrale, deşi ştiu că pentru zilele în care nu vor intra la ore nu vor lua salarii.


Autorităţile din municipiul Botoşani, dar şi din câteva comune din mediul rural au rămas fără bani după ce au fost nevoite să achite cadrelor didactice salariile majorate conform hotrârilor judecătoreşti.


O soluţie pentru deblocarea situaţei ar fi suplimentarea bugetului care înseamnă un efort financiar de 10 milioane de lei pentru Botoşani.



Ministerul Educaţiei şi cel al Finanţelor, depăşite de situaţie



Primăriile şi consiliile locale sunt aşadar depăşite de situaţia generată de aceste decizii judecătoreşti care dau dreptul unora dintre profesori la salarii mai mari şi aşteaptă, în continuare, o soluţie de la ministere.



Răspunsurile de aici nu au ajuns, explicaţiile se obţin extrem de greu, cu atât mai puţin rezolvările.


Într-un răspuns la o solicitare din partea Radiojurnalului către Ministerul de Finanţe aflăm că alocarea sumelor pentru salarii se face ca urmare a aplicării standardelor Ministerului Educaţiei, că sumele suplimentare obţinute în instanţă se plătesc eşalonat pe următorii trei ani conform ordonanţei de guvern care reglementează astfel de situaţii.


În cazul în care din diferite motive unităţile şcolare şi, respectiv, autorităţile publice locale nu se încadrează în sumele rezultate ca urmare a înmulţilrii standardelor de cost pe elev, pe şcolar cu numărul de elevi este necesar să se ia măsurile ce se impun în colaborare cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.


Se mai specifică în răspunsul primit de la Biroul de Presă al Ministerului Finanţelor Publice că tot Ministerul Educaţiei trebuie să se pronunţe şi asupra revendicărilor în domeniul salarial formulate de protestatari.


Consilierul personal al ministrului, Tudorel Urianu, ne confirmă la rândul său că sumele alocate salariilor sunt calculate trimestrial în funcţie de numărul de elevi şi ţinându-se cont de costul standard per elev.


Dar menţionează că în acest moment ministerul nu are nici o poziţie, deoarece se aşteaptă un răspuns la recursul în interesul legii formulat de procurorul general al României care a solicitat unificarea tuturor sentinţelor judecătoreşti privind salariile cadrelor didactice, abia apoi urmând să acţioneze pentru clarificarea situaţiei.