Prin normele metodologice de aplicare a noii legislaţii, birocraţia s-a redus la jumătate şi unele cerinţe au fost eliminate.

Doritorii nu mai trebuie să depună toate documentele odată cu cererea, atestatul pentru părintele care adoptă este valabil doi ani, iar procedura adopţiei extinse a fost prelungită până când copilul împlineşte 14 ani.

În plus, a fost introdus aşa-numitul "portret al copilului greu adoptabil", pentru a-i mări şansele de a avea o familie.

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copiilor şi Adopţie, Gabriela Coman, a precizat că a fost modificat şi termenul după care se caută părinţi în străinătate dacă nu s-au găsit în ţară.

"Acest termen s-a redus de la 2 ani la 1 an, deci în această nouă reglementare încercarea de a găsi o familie naţională se derulează pe parcursul unui an, după care se încearcă să se ăsească o familie internaţională, posibili adoptatori din străinătate care pot adopta un copil. Sunt aceiaşi, aşa cum îi menţiona Legea 273, deci existau trei situatii şi există şi acum în care adopţia internaţională este permisă: unul dintre soţi şi aibă şi cetăţenie română, unul dintre soţi să fie ruda copilului şi a treia adopţia de către soţul soţiei sau soţia soţului", a precizat Gabriela Coman.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului speră că modificările aduse acestei legi vor încuraja cuplurile să adopte copii, mai ales că în România doar 5% dintre copiii aflaţi în grija statului şi-au găsit părinţi anul trecut.