Ministrul francez al imigraţiei, Eric Besson, a atras atenţia cã zborurile nu sunt unele speciale şi cã expulzãrile au loc conform legii.

Autoritãţile fraceze insistã să susţină cã romii se întorc din proprie voinţã, iar repatrierea se face individual, nu colectiv. Dacã nu ar fi aşa, Franţa ar încãlca legile europene.

Romii au acceptat sã revinã în schimbul a trei sute de euro pentru fiecare adult şi o sută de euro pentru fiecare copil.

Nu este prima datã când francezii aleg sã plãteascã pentru a-i determina pe romi sã plece, dar pânã acum programele de repatriere şi inserţie socialã nu au dat rezultate, de vreme ce, conform statisticilor franceze, cei mai mulţi romi s-au întors în Franţa, dupã ce au cheltuit banii.

Francezii nu mai vor rromi

De data aceasta, francezii par decişi sã rezolve problema odatã pentru totdeauna, pentru cã, pe lângã sumele de bani date pentru repatriere, poliţia a desfiinţat pânã acum 51 de tabere ilegale.

În paralel, Franţa pune presiune pe autoritãţile române pânã la punctul în care s-a sugerat cã ar putea bloca accesul României, anul viitor, în spaţiul Schengen.

Pentru francezi, dincolo de parteneriatul strategic cu România, problema este cã acum, când ţara noastrã nu este în spaţiul Schengen, îi pot verifica pe romi dupã trei luni de şedere în Franţa, dacã au loc de muncã ori locuinţã şi, dacã se dovedeşte cã stau ilegal, îi pot repatria.

Importanţa vizei Schengen

Lucrurile s-ar schimba, dacã România ar fi în spaţiul Schengen. Cum asta reprezintã o prioritate, iar autoritãţile române au îndeplinit aproape toate criteriile tehnice, Ministerul român de Externe a reacţionat ferm, spunând cã intrarea în spaþiul Schengen nu poate fi condiţionatã nici de chestiuni care ţin de monitorizarea României din cauza justiţiei şi nici de felul în care acceseazã Bucureştiul fondurile europene.

Pentru România, problema este cã o ţarã membrã se poate opune intrãrii în spaţiul Schengen, fãrã sã ofere motive, chiar dacã criteriile tehnice sunt îndeplinite.