Guvernul a aprobat ordonanţa de urgenţă care stabileşte regulile de intrare în insolvenţă a unităţilor administrativ-teritoriale atunci când autorităţile locale se află în incapacitate de plată.

Actul normativ a fost asumat de ţara noastră în scrisoarea de intenţie adresată Fondului Monetar Internaţional în toamna anului trecut şi are ca scop apărarea intereselor comunităţilor locale de abuzul creditorilor.

Decizia vine în sprijinul localităţilor care ajung în incapacitate de a-şi mai plăti obligaţiile financiare, inclusiv salariile, timp de peste patru luni, în condiţiile în care datoriile ar depăşi jumătate din bugetul acestora.

Însă, dacă ar fi să centralizăm situaţiile financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale ale României, este foarte probabil să descoperim că sunt zeci de cazuri în care deja s-ar impune declararea insolvenţei.

Autorităţile locale spun că acest act normativ este benefic, deoarece îl va determina pe primar să-şi reducă bugetul de cheltuieli la strictul necesar, dar, pe de altă parte, şi autorităţile centrale vor trebui să analizeze cu atenţie fiecare caz de posibilă insolvenţă.

Cum se declară insolvenţa?

Situaţia crizei financiare este sesizată potrivit prevederilor articolului 74 alin. 2 din Legea 273/2006. Autoritatea deliberativă (CJ sau CL) ia act de existenţa situaţiei de criză financiară, prin adoptarea unei hotărâri şi mandatează ordonatorul principal de credite să elaboreze un proiect de plan de redresare financiară.

Potrivit actului normativ, ordonatorul principal de credite solicită înregistrarea hotărârii autorităţii deliberative în Registrul local al situaţiilor de criză financiară a unităţilor administrativ-teritoriale, care este gestionat de direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene.

"În termen de 5 zile de la adoptarea hotărârii prin care a fost declarată starea de criză financiară, se constituie Comitetul pentru situaţii de criză financiară, prin ordin al prefectului. Ordonatorul principal de credite împreună cu ceilalţi membri ai Comitetului pregătesc un Plan de redresare financiară a unităţii administrativ-teritoriale, cu avizul Camerei de Conturi. Planul de redresare financiară cuprinde, printre altele, măsuri care să asigure prestarea serviciilor publice esenţiale de către autorităţile administraţiei publice locale, măsuri de îmbunătăţire a managementului financiar, de creştere a gradului de colectare a veniturilor şi de generare de venituri suplimentare, măsuri pentru reducerea cheltuielilor", precizează Guvernul.

Planul de redresare financiară poate fi modificat ori de câte ori este necesar, în cazul în care apar date, informaţii sau fapte necunoscute la momentul aprobării acestuia.

Situaţia de criză financiară încetează prin adoptarea unei hotărâri de către autoritatea deliberativă, la cererea ordonatorului principal de credite şi cu avizul consultativ al Comitetului pentru situaţii de criză financiară. Criza financiară încetează dacă: criteriile de neachitare a obligaţiilor de plată sau a drepturilor salariale nu s-au mai evidenţiat timp de 180 de zile calendaristice sau dacă, dimpotrivă, sunt îndeplinite criteriile pentru declararea stării de insolvenţă, prevăzute de art.75 alin.1 din Legea nr.273/2006.