O parte dintre primăriile aflate în pragul falimentului ar putea să primească, miercuri, bani de la guvern, din fondul de rezervă, după ce săptămâna trecută, premierul Emil Boc i-a cerut ministrului de interne să vină cu un proiect pentru administraţiile locale cu datorii.

Acest proiect se află pe ordinea de zi a şedinţei executivului din această după amiază. E vorba de primării care nu mai au bani acum să plătească salariile şi servicii precum iluminatul public.

Peste două treimi dintre comunele din România nu îşi pot acoperi din propriile venituri nici măcar cheltuielile cu salariile şi au nevoie în fiecare an de bani suplimentari de la buget.

Un număr important de primării din România, în special cele din comunele sau din oraşele mici, ajung în pragul falimentului la fiecare sfârşit de an.

În momentul de faţă, în cel puţin câteva sute de primării, angajaţii nu şi-au mai primit salariile de câteva luni, spune preşedintele Asociaţiei Comunelor din România, Emil Drăghici.

"Numărul comunelor care nu-şi pot asigura veniturile proprii pentru funcţionare, ca să nu mai vorbesc de dezvoltare, este cu mult peste jumătate din numărul comunelor României. Veniturile proprii ale bugetelor locale, cu precădere în acele comune care nu au o dezvoltare economică, şi asta este în proporţie de peste 90%, nu asigură necesarul de cheltuieli", susţine Drăghici.

Suplimentarea fondurilor acestor primării se face în fiecare an, prin hotărâre de guvern. Banii direcţionaţi către primării, nu în mod obligatoriu către toate, provin din fondul de rezervă.

În luna iunie, Societatea Academică din România, SAR, a realizat un studiu privind administraţia publică locală. Conform studiului, un sfert dintre comune au o populaţie de sub 1000 de locuitori.

Studiul mai arată că numărul comunelor a crescut semnificativ în perioada 2001-2004, perioadă în care alte comune au solicitat şi obţinut statutul de oraş.

Chiar dacă există ţări precum Franţa, în care numărul comunelor mici e important, economia României nu poate întreţine un aparat al administraţiei locale atât de mare, se arată în raportul SAR.

Coordonatorul studiului SAR, Sorin Ioniţă, susţine că o mare parte din cheltuieli ar putea fi acoperite prin comasare.

"Desfiinţarea a cel puţin un sfert din comunele ţării, care au cheltuieli salariale de trei ori mai mari decât veniturile proprii, deci, am zis că două treimi nu îşi acoperă, dar un sfert au de trei ori mai mari cheltuielile salariale numai, nu cu restul, lumina, care şi acelea trebuie plătite, prin comasare, unde au fost patru comune sărace, facem numai una, cu o singură primărie, un singur consiliu, un singur contabil, un singur sediu unde trebuie să plăteşti lumina şi apa şi aşa mai departe şi în momentul acela vei avea o bază de resurse la primării, ca să înceapă şi ei să poată să fie independenţi un pic faţă de judeţ şi faţă de ministere şi atunci vom scăpa şi de clientelismul politic, sau de o parte din el", este de părere Sorin Ioniţă.

Raportul SAR atrage atenţia că transformarea unor comune în oraşe a avut loc în momentul în care România începea să capete dreptul de a atrage fonduri europene prin diverse programe.

Noile oraşe, fostele comune, au pierdut posibilitatea de a atrage bani din fondurile europene de dezvoltare rurală.

Reducerea numărului de comune, prin comasarea celor foarte mici, se mai arată în raportul SAR, ar avea ca principal efect reducerea dependenţei primarilor de finanţarea de la bugetul central.