Doi dintre cei trei principali candidaţi la conducerea viitoarei Comisii Europene, socialistul Martin Schulz şi reprezentantul popular-europenilor, Jean-Claude Juncker, s-au concentrat în principal pe economie, la prima dezbatere televizată, organizată în perspectiva alegerilor europarlamentare de luna viitoare.

Dezbaterea, organizată cu exact 45 de zile înaintea alegerilor şi transmisă în comun de canalele franceze cu difuzare internaţională RFI şi FRANCE 24, este prima întâlnire de acest tip.

Urmează întâlniri similare programate luna viitoare şi în Germania.

Martin Schulz este preşedintele Parlamentului European şi candidatul Grupului Social-Democrat la postul de preşedinte al Comisiei Europene.

Jean-Claude Juncker, fost prim-ministru al Luxembourgului şi fost preşedinte al Eurogroup-ului, ţările care folosesc moneda unică euro, este candidatul la şefia Comisiei de la Bruxelles desemnat de Partidul Popular European, adică Grupul conservator de centru-dreapta, din Parlamentul European.

Premieră

Potrivit Tratatului de la Lisabona, este pentru prima dată când Consiliul European, format din şefii de stat şi de guvern ai UE, va trebui să ţină seama de alegerea parlamentului şi deci de opinia alegătorilor din ţările Uniunii pentru a desemna viitorul preşedinte al Comisiei Europene.

Există însă o divergenţă de apreciere între mulţi dintre europarlamentari pe de o parte şi Consiliul European pe de alta.

Cei dintâi vor un vot în parlament şi un candidat care să obţină majoritatea sufragiilor.

Consiliul vrea să păstreze însă posibilitatea de a decide în final sau măcar de a desemna un candidat din sânul grupului parlamentar cel mai numeros, fără ca acesta să obţină obligatoriu majoritatea în parlament.

Această din urmă formulă l-ar putea avantaja pe Jean-Claude Juncker, în timp ce prima i-ar putea permite lui Martin Schulz să devină şeful Comisiei de la Bruxelles.

Prima confruntare

Ambii candidaţi au vorbit despre economie şi în primul rând despre combaterea şomajului, pe care o consideră prioritatea UE.

Dar în timp ce Jean-Claude Juncker vrea să păstreze cu orice preţ rigoarea bugetară, Martin Schulz pledează în primul rând pentru stimularea creşterii economice şi el se gândeşte la cetăţenii cei mai modeşti din Uniune.

"Ne-am obişnuit să vorbim numai despre miliarde de euro. 100 de miliarde pentru cutare ţară, 30 de miliarde pentru o bancă sau alta; pentru noi, aici, un milion de euro reprezintă o sumă foarte mare. Dar pentru 95% dintre compatrioţi noştri 1.000 de euro contează enorm pentru a putea supravieţui. Cred că avem nevoie de o dezbatere ca să plasăm în centrul acţiunii politice, aici, la Bruxelles, soarta celor care au nevoie de 1.000 de euro, în loc să discutăm doar de miliarde", a spus Schulz.

Jean-Claude Juncker şi-a expus viziunea despre ceea ce s-a întâmplat în timpul crizei economice şi despre evoluţia actuală a contextului economic.

"Vigoarea şi disciplina bugetară sporită sunt consecinţa derapajelor anterioare. Conturile publice nu au fost menţinute în echilibru, aşa cum ar fi trebuit, şi rigoarea care a trebuit aplicată i-a lovit pe cei mai slabi din societate. Acum, ce-i drept, primele rezultate îşi fac apariţia, creşterea economică revine, rata dobânzilor scade, şomajul începe şi el să scadă în anumite ţări, dar este adevărat că atâta vreme cât avem în Uniunea Europeană un al XXIX-lea stat compus din şomeri, criza nu s-a încheiat", a spus Jean-Claude Juncker.

Libera circulaţie

Jean-Claude Juncker şi Martin Schulz au dezbătut şi despre libera circulaţie în sânul UE, care trebuie menţinută - au spus amândoi, dând de înţeles că trebuie armonizate condiţiile sociale ale celor care vin să lucreze temporar într-o ţară cu cele ale rezidenţilor permanenţi.

Potrivit ultimelor sondaje, formaţiunile celor doi sunt cotate drept favorite, urmate la mare distanţă de grupul liberalilor, care îl au drept candidat la preşedinţia Comisiei pe Guy Verhofstadt, apoi de stânga radicală, formaţiunile ecologiste şi extrema dreapta.

Conform Tratatului de la Lisabona, viitorul preşedinte al executivului comunitar va fi desemnat de Consiliul European, şefii de state şi guverne ai ţărilor Uniunii, dar ţinând cont de rezultatul alegerilor europarlamentare.