"Prima casă" se extinde, după ce Ministerul de Finanţe a decis să suplimenteze plafonul garanţiilor, care pot fi emise anul acesta în cadrul programului, cu 200 de milioane de euro.

Specialiştii spun că suplimentarea este binevenită, dar îşi exprimă şi rezervele cu privire la avantaje.

Propunerea Ministerului de Finanţe de suplimentare a plafonului de garanţii disponibil pentru programul "Prima casă" a fost aprobată în şedinţa de miercuri a executivului, de această suplimentare putând beneficia însă numai băncile care au epuizat deja sumele alocate în ultima etapă şi care sunt dispuse în continuare să-şi asume 50% din risc.

Instituţiile de credit interesate au obligaţia de a notifica autorităţile cu privire la intenţia de a solicita alocarea de sume din plafonul pentru 2012 cu cel puţin 30 de zile înainte de data la care consideră că vor epuiza garanţiile convenite anterior.

Prima casă nu are "un efect multiplicator" asupra economiei

Analistul economic Constantin Rudniţchi spune că programul "Prima casă" are un rol în sprijinirea activităţii de creditare, este util pentru tinerii care vor să-şi achiziţioneze o locuinţă, însă impactul său asupra economiei este limitat şi punctual, neavând un efect multiplicator.

"Programul Prima casă e bine că în acest moment s-a decis să continue, dar el se referă mai degrabă doar la zona de creditare, adică acest program poate impulsiona creditarea, care, am văzut, este în acest moment la cote foarte joase. În acelaşi timp e un impuls pentru piaţa secundară imobiliară, pentru că ştim bine, statisticile o arată, programul Prima casă nu face decât să încurajeze tranzacţiile imobiliare pe piaţa secundară, adică a apartamentelor vechi", a spus analistul economic Constantin Rudniţchi.

Idei de extindere a programului

Analistul economic a mai adăugat că s-a încercat să se aplice un program Prima casă şi pentru construcţii noi de locuinţe, dar el, din diverse motive, nu a avut un impact în rândul consumatorilor.

"El nu aduce creşteri în ramuri precum, eu ştiu, industria de ciment, care să pună umărul la construcţia de case, sau chiar industria de mobilă, deci n-are niciun fel de efect de antrenare în economie; e un program util, dar nu e în niciun caz un program care să aducă creştere în economia românească", a explicat analistul economic.

Potrivit lui Rudniţchi, programul "Prima casă" consumă practic o parte din garanţia pe care statul român ar putea-o oferi pentru programele de dezvoltare, însă având în vedere situaţia prezentă a activităţii de creditare, ar putea fi utilă o continuare a sa, în măsura în care analiza efectelor pe care le-a produs până în prezent ar justifica un astfel de demers.

Pe de altă parte, o serie de bănci comerciale care nu s-au înscris în programul "Prima casă" şi-au dezvoltat deja o serie de produse, similare celor din programul guvernamental, pe care le oferă clienţilor.

În ceea ce priveşte moneda în care se iau aceste credite imobiliare, deşi există o uşoară tendinţă de reorientare către creditele în lei, generată de deprecierea din ultima perioadă a monedei naţionale, din punct de vedere al costurilor, împrumuturile în euro rămân încă mai avantajoase, datorită dobânzilor mai mici, iar faptul că situaţia dificilă din zona euro este încă departe de a fi rezolvată, ar putea determina Banca Centrală Europeană să-şi menţină dobânda-cheie la valori reduse o perioadă destul de lungă de acum înainte.