Alegerile prezidenţiale din 2 noiembrie au însemnat şi a şaptea oară de când românii sunt chemaţi la urne să-şi aleagă preşedintele.

Ne amintim că, la primele alegeri prezidenţiale libere, cele din 20 mai 1990, s-a înregistrat cea mai mare prezenţă la vot.

La aceea dată, 86% dintre români au mers la vot pentru a-şi exprima liber opţiunea.

Câştigătorul de atunci era Ion Iliescu, cel care a obţinut un scor zdrobitor, peste 85%, scor ce nu avea să mai fie egalat vreodată.

De altfel, duminica în care Iliescu a fost ales cu acest uriaş scor s-a numit "Duminica orbului", şi a cumulat toate recordurile în materie electorală în România.

Fireşte că nu a mai existat un al doilea tur, la acel moment, Iliescu îi avea drept contra-candidaţi pe liberalul Radu Câmpreanu şi pe ţărănistul Ioan Raţiu.

După doi ani, a câştigat din nou Ion Iliescu, în al doilea tur în faţa lui Emil Constantinescu, la un scor de aproape 62 de procente.

Ion Iliescu primea astfel un nou mandat, de data aceasta complet, de 4 ani, dar cu un scor aproape de două ori mai mic decât în urmă cu 2 ani.

"Zestrea" de legitimitate a preşedintelui ales a înregistrat în următoarele cicluri electorale o continuă micşorare şi, de altfel, la fel şi prezenţa la vot.

Excepţie în ceea ce priveşte prezenţa la vot fac alegerile din 1996, când puţin peste 13 milioane de români au exprimat o opţiune electorală.

Astfel, în 1996, situaţia se răstoarnă în favoarea lui Emil Constantinescu, susţinut de Convenţia Democrată, care reuşeşte să-l învingă pe Ion Iliescu, obţinând mandatul cu 54,4% din voturi.

Astfel, Emil Constantinescu ajungea la Cotroceni la 17 noiembrie 1996 cu 7.057.906 voturi, mai puţine voturi decât Iliescu în 1992, dar care reprezentau totuşi 54% din opţiunile electorilor.

Urmează alegerile din anul 2000, când Ion Iliescu ajunge în turul doi cu Corneliu Vadim Tudor şi câştigă cu 66%.

Din nou se constată o scădere a prezenţei la vot.

Deşi, ca procentaj, Iliescu câştiga Cotroceniul cu 66,2% din totalul voturilor, numărul era, din nou, mai mic decât în alegerile anterioare: 6.696.623.

Patru ani mai târziu, în 2004, aduce în finala prezidenţială pe Traian Băsescu, preşedintele care a obţinut cel mai mic număr de voturi din istoria postdecembristă.

Din cei puţin peste 10 milioane de români care au hotărât preşedintele, pentru Băsescu au optat doar puţin peste jumătate, adică 5.126.794 milioane.

A fost o "cădere" a legitimităţii instituţiei prezidenţiale de aproape 1,5 milioane de alegători, echivalentul, de exemplu, a de două ori populaţia cu drept de vot a Bucureştiului şi, în acelaşi timp, o scădere la mai puţin de jumătate faţă de numărul de voturi primite de preşedintele anului 1990.

Contracandidatul lui Traian Băsescu era reprezentantul PSD, Adrian Năstase.

De menţionat că la ultimele alegeri, din 2009, Traian Băsescu câştigă un nou mandat, în al doilea tur de scrutin, în faţa lui Mircea Geoană.

Procentul obţinut de Traian Băsescu, 50,33%, relevă scorul foarte strâns.