Printre articolele contestate se află şi cele care prevăd termenul de depunere a declaraţiilor de avere şi interese, postarea pe pagina de internet a declaraţiilor şi transmiterea către Agenţie, activităţile desfăşurate de către inspectorii de integritate, întocmirea rapoartelor de evaluare, comunicarea rapoartelor, sesizarea din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane fizice sau juridice, termenul de contestare a raportului de evaluare şi sancţiunile aplicate celor cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese.

Curtea Constituţională a decis repunerea pe rol a mai multor dosare în care sunt contestate articole ale legii privind integritatea sau chiar legea în integralitatea sa.

Este vorba de dosarele preşedintelui Consiliuludeminitarii Judeţean Argeş, Constantin Nicolăescu, a deputatului Karoly Kerekes, fostului parlamentar Brânduşa Novac şi preşedintelui Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoaie.

Legea ANI a fost analizată de Curte şi în trecut

Agenţia şi-a pierdut o mare parte din atribuţii în aprilie 2010, când Curtea Constituţională a constatat că mai multe dispoziţii ale legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea sa erau neconstituţionale.

Ulterior, în iulie 2010, Curtea Constituţională a admis o sesizare a preşedintelui Traian Băsescu şi a constatat că erau neconstituţionale prevederile legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor publice şi demnităţilor publice pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ANI.