Documentul a fost modificat de Ministerul Apărării, după ce la precedenta şedinţă a CSAT, din 4 iulie, a fost retras de pe ordinea de zi. Carmen Gavrilă ne reaminteşte acum, în radiojurnal, de ce.

La acel moment, preşedintele Iohannis a explicat că Planul de înzestrare a armatei pentru perioada 2017-2026 în forma de la acea dată neglija un aspect important, şi anume acordul poltitic de a aloca 2% din PIB pentru apărare pentru cel puţin un deceniu.

Klaus Iohannis a precizat că cei 2% din PIB în mod normal ar trebui să ajungă nu doar în dotări de tip armament, ci şi pentru dotări de tip logistică, în esenţă pentru dotarea completă a armatei.

Preşedintele a dat ca exemplu accidentul de camion cu soldaţii din Argeş, despre care a spus că demonstrează încă o dată că e nevoie să punem în practică un plan de înzestrare.

Klaus Iohannis a adăugat că proiectele pentru achiziţiile strategice au fost înaintate şi aprobate în Parlament la începutul anului şi urmează ca Ministerul Apărării să pună în practică ceea ce s-a decis în legislativ.

Şeful statului a avertizat că fiecare zi de întârziere poate să aducă atingere securităţii naţionale.

Potrivit ministrului de resort, Adrian Ţuţuianu, Armata are opt proiecte majore, în valoare fiecare de peste 100 milioane de euro fiecare.

Printre acestea se numără achiziţionarea de sisteme de rachete Patriot din Statele Unite şi a altor 36 de avioane multirol F-16.