Într-un comunicat remis presei de Administraţia Prezidentială, la întrevederea pe care președintele Traian Băsescu a avut-o cu delegaţia celor trei organisme financiare, s-a arătat nemulțumit că stocul arieratelor societăților de stat nu a scăzut conform înțelegerii dintre Guvernului României și instituțiile financiare internaționale.

În plus, şeful statului şi-a exprimat nemulţumirea şi pentru că nu este luată în calcul o reducere suficientă a deficitului structural, ceea ce poate duce la măsuri fiscale suplimentare.

Președintele Traian Băsescu a ținut să sublineze, din nou, că nu susține introducerea unei accize suplimentare pentru benzină și motorină deoarece nu o consideră necesară, cheltuielile bugetare putând fi acoperite fără aplicarea acestei accize, se mai arată în comunicatul de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

Comunicatul integral

Negocierile cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială referitoare la primele două evaluări ale acordului încheiat anul trecut cu România se apropie de final, miercuri, reprezentanţii organismelor financiare urmând să părăsească România.

Potrivit redactorului RRA, deşi mai sunt doar două zile, nu este încă clar ce soluţii pot fi adoptate pentru a depăşi blocajul determinat de diferenţele de opinii dintre executiv şi preşedinţie privind acciza suplimentară de 7 eurocenţi pentru carburanţi.

Premierul Victor Ponta a declarat că experţii internaţionali nu acceptă renunţarea la aceasă taxă, cel puţin nu până se identifică alte măsuri care să compenseze veniturile neîncasate.

Singura variantă luată încă calcul cu privire la acciza suplimentară ar fi amânarea aplicării sale cu încă trei luni, dar numai pentru motorină şi numai dacă se dovedeşte viabilă, în urma analizelor efectuate.

S-ar ajunge astfel la jumătatea anului, când se pot estima mai realist încasările la buget în 2014 şi când este posibilă şi prima rectificare din acest an, singura modalitate legală de a aduce modificări bugetului adoptat.

De altfel, specialiştii consideră că nici anunţatele măsuri de stimulare a cererii interne nu au prea mari şanse de a fi aplicate până la începutul semestrului II.

Analistul economic Aurealian Dochia: În momentul de faţă, orice mişcare are o mare doză de risc, pentru că dacă Guvernul încearcă să intervină acum cu măsuri de stimulare a consumului, care înseamnă fie reduceri de fiscalitate, fie creşteri de venituri pentru anumite categorii, prin tot felul de transferuri, s-ar putea să se trezească mai târziu că are probleme cu execuţia bugetară şi cu un deficit bugetar prea mare. Dacă nu există suficientă creştere care să creeze spaţiu fiscal la nivelul bugetului, probabil că aceste măsuri nu pot fi luate.

Cu toate acestea, autorităţile iau în calcul, de pe acum, unele măsuri de stimulare a consumului; printre ele, şi scăderea din impozit a costurilor suplimentare ce ar rezulta din restructurarea împrumuturilor bancare pentru persoanele fizice care au dificultăti în rambursarea creditelor.

Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice, Dan Manolescu: Este o discuţie şi o propunere, care este analizată acum şi de către partenerii internaţionali, privind o metodă prin care creditele existente prezent, care sunt reeşalonate într-un acord cu banca, să genereze, ulterior, un eventual credit fiscal, adică o reducere din impozit a sumelor suplimentare generate de reeşalonare în perioada ulterioară. Noi acum avem în sistemul fiscal acele deduceri acre se acordă din baza de calcul pentru copii, pentru persoane în întreţinere. Ceea ce s-a propus acum ar fi să se scadă direct din impozitul plătit de către contribuabil a unei sume, nu din baza de calcul.

Autoritătile române le-au propus reprezentanţilor FMI şi Comisiei Europene şi introducerea unui sistem de bonificaţie pentru plata în avans a impozitelor, altele decât cele locale, pentru care există deja această opţiune.

Se speră ca, prin aplicarea unui astfel de sistem, să se economisească sumele pe care Guvernul este obligat să le achite în contul dobânzilor aferente împrumuturilor contractate pentru finanţarea deficitului bugetar.

Astfel, pierderea de venituri la buget rezultată din bonificarea cu 10% a plăţii în avans a impozitelor ar urma să fie compensată de scăderea costurilor cu împrumuturile necesare din cauza neîncasării la timp a obligaţiilor fiscale.

Rămâne, însă, de văzut dacă finanţatorii internaţionali ai României vor fi de acord cu o astfel de măsură.

Reprezentanţii FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale au discutat, în perioada scursă de la sosirea la Bucureşti, şi despre continuarea reformei în sănătate, despre eficientizarea activităţii întreprinderilor cu capital de stat, dar şi pe tema arieratelor, a prioritizării investiţiilor publice şi a procesului de descentralizare.

Concluziile vor fi prezentate de experţii Fondului Monetar Internaţional, în cadrul unei conferinţe de presă, la începutul săptămânii, precizează redactorul RRA.