Presa internaţională este unanimă în privinţa Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), apreciată drept armă-cheie pentru a combate corupţia şi conflictul de interese, dar căreia iau fost tăiate competenţele cele mai importante, după ce a trecut de Senat.



Cotidianul New York Times remarcă faptul că România a fost criticată public, marţi de Comisia Europeană, pentru deficienţele din lupta împotriva corupţiei, dar forul european a lăudat Bulgaria pentru rezultatele obţinute în eradicarea acustui fenomen.


În timp ce Guvernul Bulgariei a fost felicitat pentru eforturile sale de a eradica probleme grave, României i s-a spus că performanţa sa a evidenţiat "lacune importante".


Până de curând, oficialii europeni erau mai preocupaţi de deficienţele Bulgariei, subliniază cotidianul american. Nu mai departe de săptămâna trecută, un raport separat privind frauda a subliniat faptul că Bulgaria rămâne o problemă serioasă. În acel raport se menţiona că una din cinci plăţi ale subvenţiilor agricole ale UE au fost obiectul unei fraude. Bulgaria şi România s-au aflat sub monitorizare specială de când s-au alăturat UE, din cauza îngrijorărilor privind nivelul ridicat al corupţiei.


Raportul a îndemnat România să-şi îmbunătăţească sistemul judiciar, să intensifice urmărirea penală a corupţiei la nivel înalt şi să-şi îmbunătăţească procesul de achiziţii publice. Recomandări similare au fost făcute şi Bulgariei, deşi au venit însoţite de laude, aminteşte New York Times.



"România moleşită în lupta împotriva corupţiei"


Sub acest titlu The Irish Times de miercuri comentează că UE a penalizat România pentru trenarea eforturilor sale de a lupta împotriva corupţiei, oferind în acelaşi timp un raport pozitiv cu privire la munca noului guvern din Bulgaria.


UE a mustrat România pentru mai multe deficienţe printre care modul cum a tratat ANI, organismul sprijinit de Bruxelles, care monitorizează interesele financiare ale politicienilor şi care a fost mutilat de o decizie a Curţii Constituţionale şi de o serie de amendamente adoptate recent de Parlament.



În timp ce Bulgaria a îmbrăţişat eforturile de reformă şi a obţinut rezultate importante, România a pierdut avântul,a spus CE în Raportul său anual privind cele două state din Balcani.



ANI a fost destinată să fie o armă-cheie pentru a combate corupţia şi conflictul de interese, care sunt privite drept ceva frecvent în rândul politicienilor din România, dar Curtea Constituţională şi legislaţia trecută ulterior prin Parlament au deposedat-o de competenţele sale cele mai importante, potrivit Irish Times.


Parlamentul va trebui acum să reformuleze legea, iar Bruxellesul vrea să vadă ANI cu prerogativele restabilite.





Euronews sublinia marţi că România se află sub monitorizare specială din cauza temerilor de lungă durată cu privire la criminalitatea organizată, care ţin investitorii departe, ceea ce face dificil pentru ţară să lupte împotriva recesiunii.


Euronews relevă însă că, pentru moment, UE a renunţat la a impune sancţiuni împotriva României.


EUobserver de marţi s-a focalizat pe faptul că România şi Bulgaria sunt îngrijorate că problema corupţiei ar putea amâna aderarea la spaţiul Schengen.



Purtătorul de cuvânt al CE, Mark Grey, a confirmat că "fondurile UE sunt, de asemenea, afectate" de aceste probleme, dar a spus că, momentan, Comisia nu preconizează o îngheţare a fondurilor, aşa cum a făcut în 2008, când Bulgariei i-au fost suspendaţi 500 de milioane de euro din ajutoarele pentru agricultori din cauza fraudelor.



României i-a fost dat un avertisment puternic pentru faptul că a slăbit competenţele organismului de anchetă care examinează averea oficialilor şi interesele financiare, subliniază şi EUobserver.



Parlamentarii români care nu doresc să se angajeze pentru transparenţă şi responsabilitate nu sunt singurii care sunt în vizorul Comisiei, apreciază în continuare EUobserver.

Lipsa de încredere în sistemele judiciare şi de poliţie din România şi Bulgaria pot declanşa o sancţiune diferită - amânarea integrării la 'Spaţiul Schengen', comentează sursa citată.



Şi presa de limbă germană a scris despre ultimele rapoarte pe justiţie privind România şi Bulgaria.


Într-un articol cu titlul "Bulgaria sus, România jos", Neue Zuercher Zeitung (Elveţia) a scris miercuri că executivul european a lăudat progresele Bulgariei în domeniul justiţiei, constatând în schimb, în cazul României, stagnare şi chiar regres în procesul de reformă.



Die Welt scrie că "România nu a atins nici după trei ani standardul UE" şi menţionează că, la mai mult de trei ani de la aderarea la UE a României şi Bulgariei, ambele ţări trebuie să accelereze ritmul în luptă anticorupţie. Ziarul remarcă faptul că, în raportul său anual despre progresele făcute, Comisia Europeană a criticat mai ales România, arătând că, în timp ce în Bulgaria au fost întreprinse reforme importante în justiţie, în România există lipsuri.



Der Standard (Austria) citează o declaraţie a ministrului român al justiţiei, Cătălin Predoiu, făcută la începutul lunii iunie cu prilejul unei vizite la Viena: Dacă raportul referitor la progrese ar fi publicat mâine nu aş avea o zi bună. Cotidianul austriac comentează că, pe atunci, ministrul român încă mai spera ca Parlamentul de la Bucureşti să adopte anumite legi şi, în acest fel, să fie evitat un avertisment din partea Bruxellesului. 'Marţi însă, Predoiu chiar a avut parte de o zi destul de nenorocită. Bruxellesul i-a dat Bucureştiului o notă proastă în domeniul justiţiei, făcând referire la neajunsuri semnificative în ce priveşte eforturile României', notează ziarul austriac, într-un articol cu titlul "Avertisment la adresa Bucureştiului".



Potrivit Der Standard, în timp ce opoziţia română a calificat raportul drept "falimentul" guvernului Boc, preşedintele Traian Băsescu a cerut Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi Înaltei Curţi de Casaţie să facă ceva pentru ca viitoarele evaluări să fie mai bune. Cotidianul austriac apreciază că frânele care se pun justiţiei nu pornesc de la Guvern şi îl califică pe ministrul Predoiu drept un reformist recunoscut, dar care se află într-un conflict de putere cu Consiliul Superior al Magistraturii.


Potrivit Agerpres, Der Standard scrie că uneori chiar şi Parlamentul şi Curtea Constituţională blochează anumiţi paşi curajoşi. Predoiu, care chiar şi în atari condiţii a impus noi reglementări de derulare a procedurilor judiciare în cazurile civile şi penale, se bucură, poate, pentru această mustrare de la Bruxelles, fiind convins că monitorizarea de către Comisie a ajutat României, mai scrie sursa citată, care menţionează că avertismentele la adresa Bulgariei au fost semnificativ mai blânde .