"Milliyet" şi "Politika" observă că Bucureştiul a reacţionat dur la scrisoarea comună a miniştrilor de interne din Germania şi Franţa trimisă Comisiei Europene prin care se solicită amânarea intrării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.


Comentând o declaraţie a premierului Boiko Borisov, Dnevnik notează că, spre deosebire de reacţia României, care a vorbit despre un "act discriminatoriu", Bulgaria promite că va folosi perioada până la următorul raport pentru a duce la îndeplinire recomandările făcute.


Sub titlul "România ne-a pus piedici în privinţa aderării la Schengen", cotidianul sofiot "Monitor" identifică în declaraţia lui Borisov şi o critică adusă preşedintelui Traian Băsescu pentru reacţia dură avută în vară în problema expulzării romilor din Franţa.


De altfel, pentru "Nezavisimaia Gazeta" care citează un expert german, consilier al guvernului de la Sofia, adevărata cauză a refuzului este "problema ţigănească".


Ziarul moscovit scrie că,acestă opinie este împărtăşită de observatori şi de presa europeană şi că Franţa, care deja a fost acuzată de discriminare pentru expulzarea romilor a găsit de această dată o formulare corectă politic, folosindu-se şi de sprijinul Germaniei pentru a refuza intrarea României şi Bulgariei în Schengen.


Dezvoltând analiza situaţiei actuale a lărgirii spaţiului Schengen, ministrul francez al afacerilor europene a spus pentru "Le Figaro" că, deşi în trecut au fost realizate extinderi din motive politice, în acest proces ar trebui să primeze nu dorinţa, ci gradul de pregătire a fiecărei ţări.


"Le Figaro, ABC, Isotimia, Asca, Gazeta Wyborcza"


Acestea sunt câteva publicaţii care vorbesc despre cazul românului care s-a aruncat de la balconul parlamentului, văzut ca un semn de protest faţă de austeritatea impusă de guvern, gestul românului a făcut înconjurul lumii şi a reuşit să umbrească, potrivit "Washington Post"şi "To Vima", reuşita premierului Boc de a trece şi de cea de-a patra moţiune de cenzură a anului 2010.


"Guardian" notează însă că în condiţiile amplificării nemulţumirilor, Boc ar putea întâmpina dificultăţi în aplicarea noilor măsuri de austeritate.


"Pe termen lung, situaţia s-ar putea schimba, dar, cel puţin deocamdată, austeritatea nu a făcut decât să adâncească această criză şi să mărească rata şomajului" notează şi "Financial Times", care scrie că exemplul României face ca basmul minunilor austerităţii să fie privit cu precauţie.


Letonia şi România pot fi considerate două experimente controlate pentru teoria că o politică îndrăzneaţă de austeritate ar putea contrabalansa, mereu şi oriunde, impactul negativ al declinului fiscal.


Dar suprafaţa mai mare a României, marea sa dependenţă de consumul intern, activitatea sindicatelor şi rigiditatea pieţei muncii fac ca această ţară să fie un exemplu relevant în discuţiile pe tema adoptării unor măsuri mai severe de austeritate în Portugalia şi Grecia, conchide "Financial Times".