Premierul Victor Ponta a participat, la Paris, la reuniunea social-democraţilor europeni, convocată de preşedintele francez François Hollande.

Întâlnirea a avut scopul de a pregăti Consiliul European, care va avea loc în aceeaşi zi, la Bruxelles.

Participă şefii guvernelor din Austria, Belgia, Croaţia, Danemarca, Malta şi Slovacia, alături de preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz.

După întoarcerea de la Paris, premierul Victor Ponta va pleca la Beijing, într-o vizită oficială, la invitaţia omologului său chinez.

Mai multe întâlniri politice importante au loc, sâmbătă, în Franţa.

Una dintre ele organizată la Paris este cea a liderilor social democraţi europeni pentru pregătirea Consiliului European de la Bruxelles.

VIDEO Primul-ministru Victor Ponta a participat la reuniunea liderilor europeni social-democrați

Săptămână agitată la Paris

Cele două întâlniri importante din Franţa, cea a liderilor social democraţi europeni de la Paris şi Universitatea de Vară a Partidului Socialist Francez, de La Rochelle, au loc după o săptămână agitată în politica franceză, o săptămână marcată de o remaniere guvernamentală.

Linia social liberală din sânul majorităţii franceze de stânga pare că s-a impus.

Din guvern au fost scoşi toţi miniştii care făceau parte din aripa de stânga a Partidului Socialist, începând cu ministrul economiei, Arnaud Montebourg, care criticase politica de reducere a deficitului public cu orice preţ impusă întregii Europe de cancelarul german, Angela Merkel.

Şi totuşi, preşedintele Francois Hollande nu a renunţat să ceară măsuri de relansare a creşterii economice pe plan european şi poate chiar o îndulcire a disciplinei bugetare, adică exact acele lucruri pentru care a fost îndepărtat Arnaud Montebourg.

"Nu credeam, în nici un caz, că va avea loc o revenire rapidă a creşterii economice. Există dificultăţi la scara întregii Europe cu politicile de austeritate care au fost aplicate. Există şi o situaţie geopolitică în Ucraina, în Orientul Apropiat şi Mijlociu, care penalizează economia europeană, economia franceză şi chiar economia mondială. Ce ar trebui, deci, să fac? Să aştept ca mecanismele economice să producă rezultate? Sigur că da, pentru că trebuie să rămânem coerenţi, să vedem cum va da roade, de exemplu, pactul de responsabilitate, dar trebuie să facem mai mult, mai mult bunăoară pentru construcţia de locuinţe, mai mult pentru a stimula piaţa muncii şi este ceea ce vom face. Vom liberaliza, vom înlătura anumite piedici încă existente. Mai mult, vom face şi în domeniul investiţiilor, care au nevoie să fie finanţate cu mai multă eficacitate. Iau cifrele privind rezultatele economice aşa cum sunt. Aş fi vrut să fie mai bune, dar vom face în aşa fel încât să putem avansa", a spus Francois Hollande.

Marja de manevră a preşedintelui Francois Hollande şi a noului guvern francez condus de Manuel Valls este redusă, între altele pentru că există o adevărată frondă în sânul Partidului Socialist şi chiar a parlamentarilor socialişti, riscul fiind ca o parte dintre ei să nu vrea să voteze noi prevederi legale propuse de guvern.

Această frondă se va manifesta cu siguranţă la Universitatea de Vară a Partidului Socialist, organizată La Rochelle.

Negocieri privind succesorii lui Rompuy şi Ashton

În acest timp, preşedintele Francois Hollande se întâlneşte la Paris cu liderii social democraţi europeni, oficial pentru a se pune de acord asupra numelor propuse în aceeaşi seară la reuniunea la vârf a Consiliului European de la Bruxelles, pentru înlocuirea preşedintelui consiliului, Herman Van Rompuy, şi a Înaltului Reprezentant al Comisiei Europene pentru Politica Externă şi de Securitate, post ocupat până acum de Catherine Ashton.

Pentru acest din urmă post favorită este italianca Federica Mogherini, iar premierul polonez, Donald Tusk, ar putea deveni succesorul lui Herman Van Rompuy.

Francois Hollande vrea însă să propună, la Bruxelles, o nouă reuniune la vârf pentru a obţine măsuri de relansare a creşterii economice pe plan european şi chiar o îndulcire a regulilor privind respectarea deficitelor financiare.

În ciuda sprijinului dat de parteneri importanţi, cum ar fi vicecancelarul german Sigmar Gabriel sau premierul italian, Matteo Renzi, planurile preşedintelui francez s-au lovit, însă, până acum de intransigenţa cancelarului Angela Merkel.