Societatea românească nu este pregătită pentru măsura limitării utilizării numerarului, scrie în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă, publicat aseară de Ministerul Finanţelor, prin care se revine la plafoanele existente, prin lege, încă de acum opt ani, în ceea ce priveşte plăţile cu numerar.

Intenţia Guvernului de a limita - de sâmbătă, 11 noiembrie - nivelul plăţilor "cu bani în mână", cu scopul de a reduce evaziunea fiscală a produs, în ultima perioadă, numeroase dezbateri, analize, luări de poziţie, în majoritate nefavorabile acestei măsuri.

Percepţiile societăţii au fost diverse, de la teama eronată de eliminare a numerarului la îngrijorarea cu privire la îngreunarea activităţii zilnice, mai ales în cazul micilor afaceri.

Întreprinzătorii au spus că măsura le va îngreuna relaţia cu furnizorii şi clienţii şi va conduce la costuri suplimentare pentru ei, generate de comisioanele şi taxele pentru procesarea plăţilor electronice.

La un sondaj al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România privind reducerea plafoanelor pentru plăţile cash, efectuat în perioada 3-6 noiembrie, din cei peste 2.500 de antreprenori întrebaţi, 94% au răspuns că nu consideră oportună măsura.

Prin urmare, în cazul operaţiunilor financiare între agenţii economici se revine la plafoanele iniţiale.

Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar efectuate între firme şi persoanele fizice se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei.

În fine, încasările şi plăţile în numerar între persoane fizice se pot efectua în limita unui plafon zilnic de 50.000 lei pe tranzacţie şi sunt interzise încasările şi plăţile fragmentate în numerar, pentru tranzacţiile mai mari de 50.000 lei.

Se menţine însă prevederea potrivit căreia sumele în numerar aflate în caseria persoanelor juridice nu pot depăşi plafonul de 50.000 lei la finalul unei zile. (RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - 8 noiembrie).