Haosul creat în ultimele zile la casele de pensii şi la oficiile de forţă de muncă determină contribuabilii să-şi manifeste nemulţumirile şi pe internet.


Este vorba de nemulţumirile legate de procedura achitării contribuţiei de către persoanele cu venituri din drepturi de autor.


Prin petiţia online semnată de peste 2.300 de persoane iniţiatorii cer modalităţi simple de a-şi depune declaraţiile, iar până la rezolvarea solicitării lor , semnatarii petiţiei se declară în grevă fiscală.


Petiţia online prin care se cere guvernului o declaraţie-cadru simplă, completabilă anual, inclusiv pe internet, conţine şi comentarii ale semnatarilor.


De exemplu, cineva scrie că vrea ca orice lege să fie gândită şi făcută cu respect faţă de contribuabili şi un singur loc în care să-şi depună orice dosar financiar.


Pe bloguri şi platformele de socializare circulă şi o chemare la protest în faţa Ministerului de Finanţe, pentru vineri.


Astfel de iniţiative în mediul virtual sunt destul de frecvente în ultimii ani.


Totuşi, după cum constată specialiştii, mediul online nu reprezintă încă o formă de presiune asupra celor aflaţi la putere.


"Internetul este foarte bun pentru a sensibiliza, pentru a-i face pe oameni să conştientizeze diferite probleme, oricare ar fi ele, că este vorba de salarii, de drepturile animalelor sau o anumită boală, şi atunci aceste petiţii sunt, de fapt, o modalitate de sensibilizare, nu neapărat o modalitate de a face presiune", spune Mihai Iacob, psiholog şi cercetător la Institutul de Ştiinţe a Educaţiei.


El subliniază că, doar în unele situaţii, un protest online poate ajunge la cei aflaţi în funcţii de decizie.


"Prima ar fi ca cel căruia îi este adresată această petiţie să facă parte din această comunitate digitală, pentru că, altfel, de obicei, ce se întâmplă este că persoana căreia îi este adresată va ignora acea petiţie", susţine Iacob.


Sorin Tudor, expert în marketing politic şi comunicare pe web, este de părere că de la vorbe la fapte este cale lungă.


"În momentul acesta, prin intermediul internetului, mai mulţi oameni, mai mulţi români pot vorbi, îşi pot împărtăşi ideile, pot, mai mult decât în trecut, să nu fie de acord sau să fie de acord cu anumite lucruri, dar, din nefericire, lucrurile au rămas la fel ca înainte de 1990. Pasul de a pune lucrurile în practică, de a face ceva concret încă nu se face", susţine expertul în marketing politic, Sorin Tudor.


După ce a lucrat cu mai multe partide din România, Sorin Tudor este la fel de sceptic şi în privinţa modului în care politicienii iau în seamă nemulţumirile oamenilor postate pe diferite site-uri.



"Aceste lucruri sunt folosite pentru integrarea în cadrul unor strategii, să vezi ce mesaje - eventual mesaje de atac - poţi propaga cu mai multă uşurinţă pentru a merge pe curent. Diferenţa între a folosi o stare de spirit şi a ţine cont de ceea ce crede cu adevărat electoratul este foarte mare", subliniază Tudor.


Că internetul devine din ce în ce mai popular în România o arată şi un studiu prezentat de JFK România şi citat de Mediafax.


Peste jumătate dintre persoanele cu vârsta de peste 15 ani din mediul urban utilizează calculatorul cel puţin o dată pe lună, iar peste 50% accesează internetul lunar sau mai des.

În ultimele două zile Casele de pensii şi agenţiile de de şomaj au fost luate cu asalt de contribuabili şi s-au format cozi interminabile , în condiţiile în care nici funcţionarii nu au fost instruiţi cu privire la reglementările în vigoare privind plata contribuţiilor la drepturilor de autor şi la convenţiile civile.


Ministrul Muncii , Mihai Şeitan a spus că declaraţiile privind contribuţiile sociale se vor putea face şi online, începând din 25 septembrie, pentru a evita cozile de la instituţiile statului.