Munca la negru este în continuare un fenomen prezent în România, susţin reprezentanţii Blocului Naţional Sindical.


Potrivit unor cifre date astăzi publicităţii de preşedintele BNS, Dumitru Costin, în jur de 3,4 milioane de români lucrează fără forme legale - iar prejudiciul anual adus statului este de 6% din Produsul Intern Brut.

"Cifrele sintetice din acest document întăresc ideea că România merge într-o direcţie greşită, că se consolidează anumite probleme specifice ale pieţei muncii, un anumit nivel de subdezvoltare şi de ocupare precară în piaţa muncii", a spus Costin.


Ancheta făcută în 9.600 de gospodării arată că cei mai predispuşi către munca la negru sunt tinerii şi vârstnicii cu puţină calificare şi educaţie, spun sindicaliştii, ale căror soluţii fac referire în principal la creşterea salariului minim pe economie, la reducerea contribuţiilor la asigurările sociale şi la modernizarea modului de administrare a pieţei muncii.



Guvernul intensifică controalele


Executivul a dispus o serie de măsuri de combatere a muncii la negru la finele anului trecut.


Premierul Emil Boc avertizează instituţiile cu atribuţii de control să continue verificările pentru depistarea cazurilor de muncă la negru, susţinând că în urma acestor acţiuni şi a intrării în vigoare a noului Cod al Muncii, în mai şi iunie, s-au înregistrat 569.399 de noi contracte de muncă.


Emil Boc a afirmat, sâmbătă, la inagurarea centurii ocolitoare a muncipiului Cluj-Napoca pe relaţia nord-est, că au fost constatate cazuri în care angajatorii încheiau contracte pe o lună sau două, crezând că acţiunile de control ale autorităţilor vor înceta.


"Avertizez autorităţile statului să nu ia piciorul de pe pedala de acceleraţie a controalelor în ceea ce priveşte munca la negru şi mă adresez celor de la Inspecţia Muncii, Poliţiei, Gărzii Financiare. În lunile mai şi iunie, controalele au depistat mulţi întreprinzători care lucrau cu oameni la negru că încheiau contracte pe două luni, sperând că vor înceta controalele. Vreau să îi asigur că nu vor avea linişte, niciunul dintre cei care vor continua să presteze munca la negru, până la sfârşitul anului şi anul viitor controalele vor continua. În lunile mai şi iunie, în urma intrării în vigoare a noului Cod al Muncii şi a controalelor întreprinse, s-au înregistrat un număr 569.399 de noi contracte de muncă, din care 66 la sută pe durată nedeterminată", a spus Boc.



Boc a afirmat că angajatorii au constatat că, dacă nu se munceşte cu acte în regulă, se face puşcărie.


În proiectul executivului s-au implicat, printre eltele, Poliţia, Garda Financiară, Inspectoratul de Stat în Construcţii şi Fiscul.

Cauzele muncii "la negru", răspândite la nivelul întregului sistem

Ţara noastră începe să semene tot mai mult cu un stat subdezvoltat în care banii sunt din ce în ce mai puţin, mai polarizaţi, iar numărul celor care lucrează la negru este tot mai mare.


"În anul 2009, conform estimărilor era în jur de 13 % economia informală. Atenţie, ea a scăzut faţă de 2000, de exemplu, când era în jur de 21-22 %, datorită în principal creşterii veniturilor realizate în sectorul formal. Una din variabilele, din factorii determinanţi ai participării în sectorul informal o reprezintă venitul mediu pe cap de persoană într-o gospodărie, obţinut în sectorul formal. Dacă în sectorul formal se obţin venituri importante, atunci participarea în economia informală nu se diminuează, atenţie, nu se diminuează ca valoare absolută, dar ca pondere în venitul total al respectivei gospodării se diminuează", a spus profesorul Lucian Albu:



Pentru toată această situaţie, sindicatele arată cu degetul către mai mulţi factori.


Spre exemplu, Inspecţia Muncii, care nu-şi face treaba, sau chiar tolerează munca la negru în cârdăşie cu politicienii, uneori.

Însă, dincolo de vinovaţii punctuali, organizaţiile non-guvernamentale spun că fondul problemei îl reprezintă structura precară a întregului sistem românesc, de la fiscalitate până la educaţie.


Expertul pe politici sociale din cadrul Societăţii Academice Române, Suzana Dobre spune că degeaba Guvernul a încercat să îndrepte situaţia prin noul Cod al Muncii, pentru că problemele sunt peste tot.


Spre exemplu, faptul că 40% din tineri lucrează la negru spune ceva despre pregătirea lor slabă şi despre faptul că oferta învăţământului românesc nu se cuplează cu cererea pieţei muncii.

"Din păcate, partea de diplome, partea de certificate, de educaţie formală nu are o foarte mare valoare. De fapt, nu spune mai nimic despre ceea ce ştie să facă sau ceea ce nu ştie să facă un tânăr. Şi ca urmare, mulţi dintre angajatori preferă să angajeze oameni care au ceva experienţă practică, de lucru, dezavantajând prin aceasta angajarea tinerilor. Şi într-adevăr, se leagă foarte mult de zona educaţiei, dar nu numai", susţine
Suzana Dobre.

Există explicaţii şi pentru persoanele aflate spre vârsta de pensionare, de ce lucrează la negru.

Aici intervine domeniul agriculturii.

"Trebuie să ne gândim un pic ce se poate face pentru a aduce zona rurală în zona economiei formale, în zona fiscalizată, ce putem face cu agricultura, încât să se modernizeze, să plecăm de la modelul actual de pondere foarte ridicate a agriculturii de subzistenţă în sectorul agricol, iar acest lucru ţine de fapt de o strategie de dezvoltare a României pe termen mediu-lung", a mai spus Suzana Dobre.

Aşa că soluţiile nu vin doar din responsabilizarea Inspecţiei Muncii, cauzele se află răspândite la nivelul întregului sistem, de la taxe şi educaţie până la agricultură şi asistenţă socială.