Liderii celor două formaţiuni aflate la guvernare au convenit, la întâlnirea de luni , că Legea educaţiei trebuie finalizată în această sesiune parlamentară. Curtea Constituţională urmează să-şi publice motivele pentru care a decis că Guvernul a încălcat Constituţia prin asumarea răspunderii pe o lege aflată în dezbatere parlamentară.

Reprezentanţii puterii vor să afle dacă obiecţiile Curţii sunt pe chestiuni de fond sau de procedură.

Grupurile parlamentare ale UDMR au analizat luni situaţia creată în urma blocării adoptării Legii Educaţiei prin asumarea răspunderii guvernului.

Preşedintele Uniunii, Marko Bella, a declarat luni, că parlamentarii UDMR au hotărât să aştepte motivarea Curţii Constituţionale pentru a vedea care modalitate este cea mai bună pentru adoptarea Legii Educaţiei.

El a amintit că UDMR şi-a asumat răspunderea guvernării pe baza unui program comun de guvernare şi a subliniat că atunci cand face referiri la sistemul educaţional se gândeşte la interesul întregii societăţi , nu numai la interesul maghiarilor din România.

"Când mă refer la reforma în sistemul educaţional mă gândesc la sitemul întregii sociatăţi , nu numai la interesul comunităţii maghiare din România", a spus Marko Bela.

Preşedintele UDMR, Marko Bella a mai precizat că neapărat trebuie adoptată o nouă lege a educaţiei fără de care nu se poate merge mai departe.

El a mai declarat că grupurile parlamentare ale UDMR "au rezonat" cu decizia Consiliului permanent referitoare la participarea Uniunii la guvernare.

"UDMR şi-a asumat răspunderea guvernării pe baza unui program complet de guvernare în care am inclus deziderante importante ale Uniunii noastre. Pe de o parte, ne-am asumat o contribuţie la rezolvarea problemelor legate de criza economică, pe de altă parte am preconizat continuarea unei reforme generale a societăţii româneşti inclusiv în privinţa educaţiei, descentralizării, reformei reţelei şcolare. Pe de altă parte, am preconizat lărgirea drepturilor minorităţilor", a mai spus liderul UDMR.

Viceprepremierul a mai spus că după ce va avea motivarea Curţii Constituţionale, vor vedea dacă este posibil ca Guvernul să-şi angajeze răspunderea, sau vor găsi alte modalităţi de adoptare a Legii.

O altă variantă era expusă de Sulfina Barbu, într-o declaraţie pentru România Liberă, şi anume legea să fie respinsă la Senat şi, atunci, conflictul juridic Parlament - Guvern dispare.

Ca atare, executivul şi-ar putea asuma, din nou, răspunderea

În fine, varianta cea mai simplă pentru coaliţie ar fi asumarea directă, dar asta doar dacă în motivarea Curţii Constituţionale nu există o interdicţie pe procedură.

Dincolo de aceste posibilităţi, ambele partide vor adoptarea rapidă, însă UDMR a fost formaţiunea care a dorit cel mai mult asumarea, tocmai pentru că restul coaliţiei, în principiu, PD-L, nu a reuşit să-şi mobilizeze parlamentarii, de-a lungul timpului.

În plus, în parlament, PD-L a avut o problemă şi cu Mihail Hărdău, preşedintele Comisiei de învăţământ din Senat, parlamentar PD-L care se bucura, săptămâna trecută, că legea revenea în Senat.

Gestul sau bucuria lui Hărdău a fost un alt element care a tensionat relaţia dintre PD-L şi UDMR. Vicepreşedintele democrat-liberal, Cristian Boureanu, spunea, luni, la o conferinţă de presă, că Mihail Hărdău are un mandat foarte clar acum: să treacă legea educaţiei prin Senat, în două săptămâni, în forma dorită de guvern.

De asemenea, Cristian Boureanu a confirmat faptul că partidele din coaliţie nu au renunţat la ideea asumării răspunderii pe două legi: cea a educaţiei şi cea a salarizării unice, potrivit redactorului RRA.