Guvernul sesizează Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Român de Informaţii, precum şi alte instituţii în cazul contractului cu firma Bechtel pentru realizarea autostrăzii Braşov-Cluj-Borş.

Conform raportului întocmit de Corpul de control al Guvernului, există posibile fapte de natură penală în legătură cu acest contract.

"Au rezultat indicii privind implicarea reprezentanţilor Ministerului Transporturilor, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Justiţiei şi ai Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. în acte şi operaţiuni care pot întruni elementele constitutive ale unui număr de 3 posibile fapte de natură penală", se precizează în raport.

Sunt vizaţi de aceste fapte Gheorghe Dobre, fost ministru al Transporturilor, Sebastian Vlădescu, fost ministru al Finanţelor Publice, Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei, Radu Berceanu, fost ministru al Transporturilor şi Infrastructurii, precum şi Cristian Duică, directorul general al CNADNR.

Renegocierea contractului, fără mandat

Inspectorii guvernamentali arată, printre altele, că înţelegerea cu Bechtel a fost modificată, în 2009, fără respectarea dispoziţiilor legale, ceea ce a condus la prejudicii pentru stat.

Conform raportului, renegocierea contractului, stabilit iniţial la "valoarea corectă" şi certificată ca atare de 2,2 miliarde euro, a fost iniţiată, în 2005, fără un mandat din partea Guvernului, fiind doar un mandat acordat de fostul ministru al Transporturilor Gheorghe Dobre (PDL), iar lucrările fiind întârziate. Negocierile au fost coordonate de Gheorghe Dobre şi fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu.

Statul, păgubit cu 40 milioane de euro

Prin încheierea unui acord de modificare la contract, în baza unei hotărîri de guvern iniţiată de Dobre şi avizată de Vlădescu şi fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei, statul a fost păgubit cu 40 milioane euro, prin reclasificarea acestei sume, acordate iniţial cu titlu de avans, drept cheltuieli de mobilizare, cu încălcarea dispoziţiilor legale. Inspectorii arată că miniştrii ştiau, conform notei de fundamentare a hotărîrii de guvern, că aveau obligaţia recuperării acestei sume.

Pentru crearea unei "aparenţe de legalitate", a fost însă acceptată creşterea cheltuielilor de mobilizare de la 30 milioane euro la 70 milioane euro, cu toate că acestea se refereau la activităţi anterioare înceerii construcţiei, iar construcţiile erau deja începute din 2004.

Inspectorii îi acuză astfel pe miniştrii Dobre, Vlădescu şi Macovei că au creat un artificiu pentru a justifica faptul că Bechtel a păstrat 40 milioane euro.

În raport se mai arată că reprezentanţii Companiei Naţionale pentru Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) nu au pus la dispoziţia Corpului de Control originalul contractului, iar acesta nici nu a fost găsit în pofida căutărilor la mai multe instituţii, fiind obţinute doar copii certificate. În final, la CNADNR a fost identificat un exemplat marcat "conform cu originalul", în limba engleză, care ar fi originalul documentului aflat în posesia statului.