Mişcarea Populară se lansează oficial, marţi, ca partid politic.

Practic, Fundaţia Mişcarea Populară va depune la Tribunalul Bucureşti actele în vederea înfiinţării ca partid.

Tribunalul Bucureşti are la dispoziţie 15 zile pentru a se pronunţa în privinţa înfiinţării noului partid.

După anunţarea deciziei, se pot depune contestaţii în termen de cinci zile la Curtea De Apel Bucureşti.

Noua formaţiune va prelua mulţi membri ai PDL, iar preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară, Marian Preda, a precizat pentru Radio România Actualităţi, că actele pentru înfiinţarea partidului vor fi depuse la prânz.

"La ora 13:00 vom avea o conferinţă de presă în care vom anunţa public conducerea interimară a partidului şi alte elemente legate de procesul acesta de înfiinţarea a partidului şi de colaborare în continuare între partid şi fundaţie", a spus Preda.

AUDIO Interviul acordat de Marian Preda redactorului RRA, Mugur Mihăiţă, luni

Marian Preda a declarat că Eugen Tomac va fi preşedintele interimar al Partidului Mişcarea Populară.

Eugen Tomac, fost consilier al preşedintelui Traian Băsescu, a demisionat săptămâna trecută din PDL. PDL a fost părăsit şi de deputatul Vasile Gherasim şi de fostul lider PDL Argeş, Mircea Andrei.

Înainte de a pleca din partid, acesta a aprobat excluderea din PDL a 22 de primari democrat-liberali, demers care permite păstrarea mandatelor şi activarea celor 22 într-o altă formaţiune politică, posibil în Partidul Mişcarea Populară.

Fundaţia Mişcarea Populară a fost înfiinţată de consilieri ai preşedintelui Traian Băsescu, după ce şeful statului a anunţat că se desparte de PDL, partid care l-a ales în martie ca lider pe Vasile Blaga.

Imediat ce fundaţia a fost lansată, Traian Băsescu a declarat că la încheierea mandatului de preşedinte se va înscrie în Mişcarea Populară.

Şeful statului a subliniat că nu a invitat nici un primar PDL să vină în Mişcarea Populară şi că nu are nici o legătură cu ceea ce s-a întâmplat la Argeş în organizaţia PDL.

Obiectivul partidului: candidaţi proprii la alegeri

Consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu a declara recent că obiectivul Partidului Mişcarea Populară este acela de a avea candidaţi la alegerile prezidenţiale şi europarlamentare, formaţiunea fiind o alternativă la "supermajoritatea USL", la care pot adera membri PNL, PDL, FC sau PNŢCD.

Lăzăroiu a declarat că opţiunea majoritară a membrilor Fundaţiei Mişcarea Populară a fost aceea de a se înfiinţa şi un partid politic pe lângă actuala fundaţie.

"Acum am început primii paşi, procesul e de durată. Am început practic cu strângerea semnăturilor, dar poate să dureze şi din cauza asta i-am dat drumul foarte repede, pentru că nu ştim. În general înregistrarea unui partid durează destul de mult", a spus consilierul prezidenţial, pentru Mediafax.

Consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu a mai spus că partidul pe care l-ar înfiinţa Fundaţia Mişcarea Populară îşi doreşte alianţe cu partide de dreapta, fiind deschis către oameni din alte formaţiuni, inclusiv din PDL, care, în opinia acestuia, ar putea să nu mai existe în 2016.

300 de parlamentari şi votul prin corespondenţă

Partidul Mişcarea Populară ar urma să promoveze şi să susţină 15 obiective principale în plan politic, economic, social şi administrativ, proiecte anunţate la finele lunii mai de Fundaţia Mişcarea Populară.

La 26 mai, Fundaţia anunţa printr-un comunicat de presă că în urma consultărilor publice avute cu aderenţii Fundaţiei s-au conturat 15 obiective principale pe care la va susţine Partidul Mişcarea Populară.

PMP urmează să susţină în plan politic consolidarea parcursului de integrare europeană şi euroatlantică a României, fixarea prin Constituţie a numărului de parlamentari la maxim 300 şi a unei singure camere parlamentare, introducerea votului prin corespondenţă pentru toţi alegătorii.