Partidele parlamentare sunt de acord că un model german de modificare a Legii electorale ar fi potrivit sistemului naţional.

De asemenea, liderii politici susţin prioritatea modificării Constituţiei.

Există însă şi o serie importantă de divergenţe, printre care cele cu privire la structura Parlamentului şi la reorganizarea administrativ-teritorială.

Pentru prima dată, USL, PDL şi UDMR vorbesc la unison de modelul german, cel care prevede vot mixt.

O parte fixă de parlamentari sunt aleşi uninominal, iar alţii sunt aleşi pe liste naţionale.

Însă, de aici lucrurile se despart, când vine vorba de câte Camere ar trebui să aibă noul Parlament şi cu câţi membri.

USL optează pentru două Camere cu atribuţiuni diferite şi cu aproximativ 400 de parlamentari.

"Senatul să reprezinte colectivităţile locale, adică se va renunţa la dubla reprezentare, pe care şi eu o găsesc inutilă; Camera Deputaţilor ar fi în continuare cea care să aibă prioritate în privinţa adoptării legislaţiei", a spus Alina Gorghiu, deputat PNL.

De partea cealaltă a baricadei, PDL refuză ideea bicameralismului, spunând că la referendumul din 2009, populaţia a pus ştampila pe legislativ unicameral cu 300 de membri, dar acest lucru presupune şi modificarea Constituţiei.

"Noi considerăm că prin regionalizare şi înfiinţarea consiliilor regionale, problematica de la nivel regional va fi dezbătută şi asumată în aceste consilii şi este un argument în plus pentru Parlament unicameral, la nivel naţional", susţine Sulfina Barbu, coordonatorul Comisiei PDL pentru legislaţia electorală.

Deputatul UDMR, Márton Árpád, spune că formaţiunea sa doreşte şi ea vot mixt de tip german şi două Camere, la fel ca şi USL.

"Ar trebui să fie modificată Constituţia, în sensul în care să fie departajate atribuţiile Camerei superioare şi Camerei inferioare, Senatul fiind o reprezentare regională", a spus Márton Árpád.