Modificările la Codul Electoral se vor produce probabil până la sfârşitul acestui an, dat fiind acordul de principiu la care par să fi ajuns toate partidele.

Numitorul comun este sistemul electoral de tip german, unde o parte din parlamentari sunt aleşi pe principiul votului uninominal, iar o parte pe baza listelor de partid.

Un al doilea numitor comun este faptul că toate partidele spun că modificările la legislaţia electorală trebuie să se facă după modificarea Constituţiei şi să ţină cont de noua structură a regiunilor.

Dincolo de acest consens, există două probleme: câte camere ar trebui să aibă legislativul şi câţi parlamentari să fie aleşi pe liste faţă de cei aleşi uninominal?

Parlament unicameral sau cu două Camere?

USL şi UDMR susţin ideea parlamentarului bicameral, iar PDL doreşte unicameral, este concluzia unei dezbateri organizate miercuri pe tema reformării sistemului electoral.

"Plecând de la rezultatul referendumului din 2009, dacă mergem la Constituţie, vedem că ea este foarte clară, şi anume că suveranitatea poporului se exercită prin referendum", a spus Sulfina Barbu.

De partea cealaltă, USL şi UDMR spun că ideea parlamentului unicameral este pură demagogie apărută la un moment dat, pe fondul unor interese electorale.

"Mâine organizăm un referendum să fie parlamentul format din 30 de oameni; trece. Organizăm referendumul pentru parlamentul fără nici o cameră. Trece, dar eu cred că trece şi în Germania, cred că trece şi în Italia", a declarat premierul.

Migraţia politică, "o problemă de bucătărie internă"

O altă problemă pe care partidele ar vrea să o rezolve, odată cu modificarea legislaţiei electorale, este migraţia politică.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, spune însă că migraţia politicienilor nu este neapărat o problemă de legislaţie, ci de bucătărie internă a fiecărui partid.

Dacă selecţia candidaţilor este corectă, problema este eliminată în mare parte.

"Niciodată nu am pus noi candidaţii, conducerea Uniunii Democrate Maghiare, fără să îi întrebăm ori pe toţi cetăţenii care au vrut să vină la un vot în sistemul nostru de prealegere a candidaţilor ori prin delegaţi, dar un număr mare de delegaţi, şi de aceea eu răspund că nu am avut probleme uriaşe şi mai ales nu am avut probleme nici cu migraţia", a spus Kelemen.

Dacă unele partide admit că s-au lăsat păcălite de avantajele iluzorii ale votului uninominal, altele spun că momentul 2008 a fost folosit exclusiv pentru a aduna voturi.

"Era zodia populismului, iar votul uninominal era nu un vot de transformare a sistemului politic, ci un instrument de adunat voturi", a spus consilierul preşedintelui PNL, Dan Mihalache.

Parlamentari aleşi uninomional versus parlamentari pe liste

Un alt aspect ce desparte partidele este cel care vizează proporţia dintre cei aleşi uninominal faţă de cei aleşi pe liste.

PDL propune o treime aleşi uninominal şi două treimi aleşi pe liste.

De partea cealaltă, USL vorbeşte de un senat cu o sută de parlamentari aleşi uninominal, câte doi pentru fiecare judeţ, şi 300 de deputaţi aleşi toţi listă.

UDMR avansează o variantă apropiată de cea a USL-ului şi aminteşte, în acelaşi timp, că în august 2011 toate partidele ajunseseră la un consens pe o a treia variantă: jumătate din deputaţi aleşi pe liste, jumătate uninominal, iar senatorii aleşi direct în judeţe.

Pippidi: Nu există un sistem electoral care să împace pe toată lumea

Preşedintele Societăţii Academice din România, Alina Mungiu Pippidi, atrage atenţia clasei politice că nu există un sistem electoral care să împace pe toată lumea şi că trebuie păstrate câştigurile de până acum.

"Nu sunt păreri să o mai luăm de la capăt să comparăm alte sisteme ideale, întrucât, după cum vă spun, nu există dovezi academice şi...Să nu creăm probleme mari. Ceea ce am câştigat deja în ţara asta, anume că avem minorităţile foarte clar şi net reprezentate, să nu pierdem. Ăsta e un lucru extrem de important", a spus Pippidi.

Ea susţine că un sistem electoral corect ar trebuie să elimine barierele de intrare în politică.

"Şi trebuie să rezolvăm şi ce nu e rezolvat, anume aceste foarte mari bariere de intrare în politică, să permită oamenilor tineri care îşi fac o formaţiune politică să spere că pot să câştige şi ei măcar într-un oraş, o regiune, să nu fie legaţi, cum e acuma, de o mare performanţă naţională", a mai spus preşedintele SAR.