Votul alegătorilor este o variabilă atât de mare, încât politicienii sunt obligaţi să recurgă la diverse instrumente şi tertipuri pentru a transforma posibilităţile în certitudini. Calculele sunt cu atât mai complicate cu cât legislaţia electorală a României nu este una simplă, avem pe de o parte votul uninominal şi apoi redistribuirea la nivel naţional a mandatelor ce nu au fost câştigate.

În această fază a redistribuirii apar cele mai multe variabile sau ciudăţenii, pentru că întâlnim situaţii în care candidaţii de pe locul doi sau trei reuşesc să ajungă în Parlament în detrimentul primului clasat.

La aşa legislaţie, avem, prin urmare, decizii pre-electorale pe măsură. Mai întâi, aşa cum este normal, liderii partidelor caută să îşi maximizeze şansele de câştig şi aleg acele colegii considerate eligibile.

În aceste colegii, fie partidul este foarte bine văzut, fie candidatul este foarte popular. Politicienii îşi motivează deciziile invocând diverse calcule ce avantajează partidul în ansamblu, nu neapărat persoana lor.

Spre exemplu, Vasile Blaga candidează în Timiş, Mihai Răzvan Ungureanu şi Mihail Neamţu, la Arad, iar Crin Antonescu în Teleorman.

"Această formulă în care candidăm este o formulă simbolică şi un angajament pentru o unitate destinată să ţină împreună o construcţie politică în stare să guverneze bine", a declarat Crin Antonescu.

Victor Ponta este una din excepţii, el candidează în locul natal, în Gorj, acolo unde ştie că are şanse de victorie.

El va trebui să facă faţă însă unui alt preşedinte de partid, care a ales acelaşi colegiu, din motive legate pur şi simplu de conjunctură.

Acesta este Dan Diaconescu, preşedintele PP-DD, care crede că va putea face o figură bună în confruntarea cu Ponta, după scandalul-trambulină legat de Oltchim.

ARD vrea să câştige alegerile prin "noutăţi"

O altă variantă la care recurge un partid este noutatea, pe principiul că vrea să ofere electoratului o altă clasă politică ruptă de trecut şi chiar insistă pe acest element.

"75% sunt oameni noi, pentru că motorul principal al acestei ţări trebuie repornit. Alianţa România Dreaptă îşi propune să repornească România", a declarat Cezar Preda, prim-vicepreşedintele PDL.

O altă posibilitate pe care o au "greii" unui partid este să stea aproape de oamenii cu carismă sau lângă cei care sunt gospodari.

Spre exemplu, Gabriel Oprea candidează în colegiul în care primar este colegul său, Nicolai Onţanu.

La fel se întâmplă cu Dan Voiculescu şi colegul său, Cristian Popescu Piedone.

Acolo însă unde nici partidul nu stă bine şi nici vreun candidat nu are şanse ce depăşesc jumătate plus unu din voturi, politicienii recurg la decizii de efect - vedete.

USL are anul acesta parte de Victor Socaciu, Ionela Prodan, Alexandru Pugna sau Mihai Sturzu de la HI-Q.

"Din această vară, lucrez la guvern ca şi consilier pe probleme de tineret al primului ministru. Am observat că, oricât de multe resurse ar avea ţara noastră şi că avem cea mai importantă resursă a noastră în poulaţia ţării, cred că de acum înainte, pentru mulţi ani, trebuie să avem grijă de oamenii din ţară, pentru că nu ne garantează nimeni că geniile se nasc numai în oraş", susţine Mihai Sturzu.

Mai multe vedete candidează la alegerile parlamentare

În partea cealaltă, Alianţa România Dreaptă are şi ea vedete-candidat. Unul dintre ei este Ciprian Rogojan, din trupa Sistem.

"Cred că, dacă vor veni oameni mai tineri în Parlament, vom avea o altă abordare, una mult mai pragmatică şi iar cred că noi, artiştii, nu suntem cu nimic inferiori politicienilor de carieră. Ba, dimpotrivă, noi suntem cei care i-am făcut pe oameni fericiţi, le-am ascultat şi necazurile şi bucuriile", a afirmat Ciprian Rogojan.

O altă metodă de a trage voturi, cred politicienii, este gruparea partidelor. Aşa vedem că, azi, PNL şi PSD au în jurul lor pe cei de la PC, pe cei de la UNPR, ecologişti, sindicate şi chiar membri ai altor partide.

Un exemplu este George Becali, cel care s-a înscris în PNL şi candidează din partea USL, însă pe el îl putem înscrie la mai multe categorii. Este un politician lider de partid, are statut de vedetă, dar şi de om de afaceri, patron de club sportiv.

În partea cealaltă, în jurul PDL s-a format Alianţa România Dreaptă, care include mai multe partide cu nume sonore. Spre exemplu, Mihai Răzvan Ungureanu conduce Forţa Civică.

Tot datorită calculelor preelectorale, avem şi situaţii bizare. Un exemplu este PNŢCD, partid care, într-un fel sau altul, se regăseşte în interiorul ambelor blocuri politice, o parte în USL, o parte în ARD, şi asta pentru că liderul unei aripi, Victor Ciorbea, candidează pe listele USL, pe când liderul celeilalte aripi, Aurelian Pavelescu, candidează pe listele ARD.

Pe lângă aceste două blocuri, România are parte şi de o a treia partidă, cea a electoratului maghiar. Nici aici lucrurile nu au fost simple şi asta pentru că, pentru prima dată, UDMR va trebui să împartă electoratul său cu un al doilea competitor - Partidul Popular Maghiar din Transilvania.
Aşa se face că, pentru a-şi mări şansele pentru faza redistribuirii, UDMR a depus liste în toată ţara, nu doar în judeţele consacrate şi asta pentru că la redistribuire fiecare vot contează, din orice cătun ar veni.