Duminică, 9 decembrie, este ziua alegerilor. Ziua în cae românii îşi decid viitorul pentru următorii patru ani.

Mai precis, cetăţenii sunt aşteptaţi la vot pentru a alege viitorul Parlament.

În tară au fost stabilite prin hotărâre de guvern 315 colegii pentru deputaţi şi 137 de colegii pentru senatori, iar pentru românii cu drept de vot care locuiesc în afara graniţelor ţării există patru colegii pentru deputaţi şi două pentru senatori.

Bătălia se anunţă dură pentru că în competiţia electorală pentru un loc de senator sau deputat sunt înscrişi 2.451 de candidaţi, adică aproximativ cinci candidaţi pe un loc.

ATENŢIE, secţiile de vot se deschid la ora 7,00 şi se vor închide la ora 21.00.

Au drept de vot cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, dacă aceasta a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.

Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul. Au fost amenajate 18.456 secţii de votare în ţară şi 295 în străinătate.

Vezi lista sectiilor de votare

Sistemul de vot este unul uninominal mixt. Astfel, candidaţii care obţin 50 plus 1% din voturi îşi adjudecă pe loc mandatul de senator sau deputat, iar cei care obţin sub acest scor, intră la redistribuire.

Alegătorii care fac dovada, pe baza actului de identitate, că domiciliază în zona arondată secţiei de votare respective şi au fost omişi din copia de pe lista electorală permanentă vor fi înscrişi în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.

Informaţii utile pentru ziua votului

Pe 8 şi 9 decembrie, Asociaţia Pro Democraţia pune la dispoziţia alegătorilor numărul 0800.070.100 pentru a sesiza nereguli şi fraude în secţiile de votare.

Care sunt documentele în baza cărora se exercită dreptul la vot?

Pentru cetăţenii români cu domiciliul în ţară:

►Cartea de identitate

►Cartea de identitate provizorie

►Buletinul de identitate.

În cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate:

►paşaportul simplu cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate

În cazul cetăţenilor cu reşedinţa în străinătate:

►paşaportul simplu sau, în cazul statelor membre ale Uniunii Europene, şi cartea de identitate, însoţite de orice alt document emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate;

În cazul membrilor reprezentanţelor diplomatice:

► paşaportul diplomatic sau de serviciu;

În cazul elevilor din şcolile militare:

►carnetul de serviciu militar

Cine apelează la urna specială?

►Alegătorii netransportabili din cauză de boală sau invaliditate care solicită deplasarea urnei speciale trebuie să facă dovada că domiciliazaă pe raza secţiei de votare respective.
Aceştia trebuie să facă o cerere scrisă în acest sens şi să anexeze copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că sunt netransportabili.

Şi în aceste cazuri trebuie să se asigure secretul votului.

►Persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care sunt în executarea unei condamnări, dar nu şi-au pierdut drepturile electorale votează prin intermediul urnei speciale cu condiţia să domicilieze în unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află locul de detenţie.

►Solicitarea de trimitere a urnei speciale se scrie personal de către solicitant şi se depune prin intermediul aparţinătorilor acestuia la secţia de votare unde persoana lipsită de libertate este arondată conform domiciliului.

O campanie electorală "puternic personalizată"--fb1

Analistul politic Cristian Pârvulescu a declarat că, în opinia sa, campania electorală pentru alegerile parlamentare a fost una puternic personalizată, astfel că se aşteaptă ca votul românilor din 9 decembrie să fie dominat mai mult de sentimente şi mai puţin de logică.

"Campania pentru alegerile parlamentare a fost, probabil, cea mai slabă după 1989 din privinţa conţinutului. Discuţiile programatice au fost nule. A fost o campanie puternic personalizată, cu atacuri la persoană. A fost gândită în felul acesta de competitori, chiar dacă cu toţii au deplâns absenţa dezbaterii ideologice şi programatice", a spus Pârvulescu pentru Agerpres.

Cofruntare electorală USL - Traian Băsescu

Pârvulescu explică faptul că votul va fi unul negativ şi foarte puţin raţional.

El a explicat că de fapt, "războiul" politic s-a dus între USL şi preşedintele Traian Băsescu.

"În realitate, nici USL, nici ARD nu şi-au dorit să aibă o dezbatere foarte importantă şi, în consecinţă, am asistat la această campanie în care preşedintele Traian Băsescu a fost prezent şi a intrat în jocul pe care USL se pare că l-a vizat de la început, a răspuns diferitelor chestiuni care i-au fost adresate şi, în felul acesta, s-a întărit personalizarea campaniei, ceea ce cu siguranţă va afecta votul, dar nu în sensul că va produce mai multă sau mai puţină prezenţă, ci în sensul că va fi un vot dominat de reactivitate şi de sentiment. Va fi un vot foarte puţin raţional. Anticipez un vot de tip negativ'', a spus acesta.

În ceea ce priveşte prezenţa românilor la urne, Cristian Pârvulescu se aşteaptă ca aceasta să fie una mai bună decât la alegerile parlamentare din 2008, de aproximativ zece milioane de alegători.

De asemenea, Cristian Pârvulescu a explicat că, potrivit sondajelor de opinie efectuate pe durata campaniei electorale, USL ar reuşi, în urma alegerilor, să obţină majoritatea parlamentară, întrucât românii ar putea să sancţioneze şi la aceste alegeri PDL-ul şi implicit ARD-ul pentru măsurile de austeritate asumate în primăvara lui 2010.

"Mini-criză" după alegeri?

Cristian Pârvulescu a ţinut să precizeze că, deşi se aşteaptă ca după 9 decembrie România să se confrunte cu o "mini-criză" în ceea ce priveşte numirea unui nou Executiv, speră că actorii implicaţi în această decizie să nu tergiverseze această chestiune mai ales în contextul în care şi partenerii europeni ai ţării noastre doresc găsirea unei soluţii rapide pentru asigurarea stabilităţii politice.

''Cel mai probabil, vom avea un fel de mini-criză politică la sfârşitul anului în încercarea de a forma o echipă guvernamentală, dar mă aştept ca raţiunea să predomine, iar părţile implicate - preşedintele, Parlamentul, partidele politice - să găsească o soluţie rapidă de numire a unui Guvern. Aici este importantă prezenţa la vot pentru că în cazul unei prezenţă scăzute, sub 50%, s-ar putea spune că nu este suficient de legitim Parlamentul, însă, o astfel de demonstraţie logică nu este una care să corespundă în vreun fel aşteptărilor europene", a adăugat Pârvulescu.