Premierul român, Mihai Răzvan Ungureanu şi cel al Republicii Moldova, Vlad Filat, au semnat, după terminarea şedinţei comune de guvern România Republica Moldova, Planul de acţiune pentru aplicarea Parteneriatului Strategic privind integrarea europeană a statului moldovean.

Potrivit Guvernului român, Planul de acţiune asigură un sprijin concret pentru atingerea obiectivelor Republicii Moldova în relaţia cu Uniunea Europeană, respectiv negocierea şi implementarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, negocierea Acordului privind crearea Zonei de Comerţ Liber Cuprinzător şi Aprofundat, precum şi liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană.

Vor fi organizate vizite de studiu în România pentru reprezentanţi ai Biroului Naţional de Statistică, în scopul familiarizării acestora cu experienţa României în domeniul elaborării Rapoartelor de progres în implementarea Acordului de Asociere către Comisia Europeană.

Declaraţia comună pentru instituirea acestui Parteneriat Strategic a fost semnată anterior la Bucureşti de către preşedintele României, Traian Băsescu, şi preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu.

Miniştrii celor două guverne au semnat mai multe acorduri de cooperare şi ajutor reciproc în cazul producerii dezastrelor, un acord privind regimul juridic al mormintelor de război româneşti aflate pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi protocoale în educaţie şi securitate socială.

Mihai Răzvan Ungureanu a declarat că şedinţa a fost prima acţiune externă a guvernului pe care îl conduce şi a spus că s-a convenit un orar precis al punerii în practică a parteneriatelor semnate.

"Apropierea Republica Moldova, de UE, prosperitatea cetăţenilor din ambele ţări, îmbunătăţirea mediului de afaceri, posibilitatea de a genera export românesc şi interes privat economic românesc, în Republica Moldova, proiecte energetice de anvergură, toate intrând sub cupola acestui interes, recunoscut de ambele capitale, de Bucureşti şi de Chişinău, căruia, astăzi, noi i-am dat formă", a spus Ungureanu.

În ce priveşte proiectele finanţate de România în cazul în care la Chişinău se schimbă guvernarea, premierul român a dat asigurări că acestea vor fi duse până la capăt.

La rândul său, premierul Republicii Moldova, Vlad Filat a explicat că abordarea din şedinţa de guvern a fost una pragmatică, legată de problemele cu care se confruntă oamenii.

Protocoale semnate între România şi Republica Moldova

► acord interguvernamental privind regimul juridic al mormintelor de război româneşti situate pe teritoriul Republicii Moldova

► acord de colaborare reciproc în cazul producerii dezastrelor.

►cooperare între Ministerele Muncii

► cooperarea în domeniile educaţiei, tineretului şi sportului

►acord de cooperare în domeniul mediului

►cooperare în domeniul energetic

►Acord de colaborare între Ministerele Dezvoltării Regionale

Gazoductul Ungheni-Iaşi, finalizat până la sfârşitul anului

În prim-planul discuţiilor, s-au aflat proiectele care vizează infrastructura şi oportunităţile investiţionale.

Premierul Vlad Filat spunea că tema securităţii energetice a fost abordată în detaliu, interconectarea reţelelor de transport fiind o prioritate comună.

S-a stabilit, în acest sens, ca gazoductul Ungheni-Iaşi să fie finalizat până la sfârşitul acestui an.

"Aici, aş vrea să scot în evidenţă prioritatea numărul unu: este vorba de interconectarea reţelelor de transport al gazelor naturale. Am convenit că vom face tot ce este posibil, ca acest proiect să fie finalizat până la sfârşitul acestui an",a spus Vlad Filat la conferinţa de presă comună care a urmat şedinţei de guvern.

Pentru Gazoductul Iaşi-Ungheni, p ministerele de resort au semnat în anul 2011 un Memorandum de înţelegere privind pregătirea condiţiilor pentru construcţia gazoductului de presiune înaltă, interconectarea sistemelor de energie electrică din Republica Moldova cu reţeaua europeană ENTSO-E şi montarea fibrei optice între Isaccea şi Chişinău, proiectul liniei electrice LEA 110 kV Fălciu-Goteşti.

În ceea ce priveşte gazoductul Iaşi-Ungheni a fost finalizat studiul de fezabilitate al proiectului, iar următoarea etapă în dezvoltarea lui va fi elaborarea proiectului tehnic care să includă secţiunea terestră a conductei şi subtraversările râului Prut

În concluzie, o abordare pragmatică a acestei şedinţe, ale cărei aşteptări, spun cei doi prim-miniştri, au fost îndreptăţite.

Proteste în paralel cu şedinţa de guvern

Membrii cabinetului Ungureanu au ajuns la Iaşi încă de vineri, iar delegaţia condusă de Vlad Filat a ajuns în sâmbătă dimineaţă şi a fost întâmpinată cu onoruri militare.

Peste 100 de persoane au protestat timp de cîteva ore în faţa Universităţii Al.I.Cuza, acolo unde a avut loc şedinţa comună de Guvern, transmite corespondentul Radio România Actualităţi, Raluca Daria Diaconiuc.

Protestatarii au scandat lozinci antiprezidenţiale dar au cerut şi unirea Basarabiei cu România.

De altfel, au fost grupuri care au ieşi în stradă cu bannere şi steaguri tricolore.

Printre aceştia au fost şi câteva persoane de la Noua Dreaptă care au cerut demisia preşedintelui Traian Băsescu.

Toată clădirea unde a fost şedinţa comună de Guvern a fost împânzită cu forţe de ordine, de la subsolul imobilului şi pînă la etajele superioare.

Mai multe filtre au fost la intrarea în clădirea universităţii ieşene pentru a fi verificaţi toţi cei care au participat la evenimentele incluse în program.