Adunarea Populară de la Comrat, Parlamentul Găgauziei, a validat, vineri, prin vot unanim rezultatele a două referendumuri declarate ilegale, atât de către o instanţă judecătorească locală, cât şi de către autorităţile centrale de la Chişinău.

Comisia Electorală din Găgăuzia a anunţat că prezenţa electoratului a fost de 70%.

De la Chişinău, corespondentul RRA, Mircea Dascaliuc, transmite.

Preşedinta Comisiei Electorale de la Comrat a declarat că împotriva aderării Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Kazahstan-Belarus s-ar fi pronunţat doar 1.057 de votanţi dintr-un total de peste 68.000.

Pentru aderarea la Uniunea Europeană au optat 1.718 alegători, iar peste 66.000 au fost împotrivă.

În ce priveşte o eventuală independenţă a Găgăuziei, s-au opus 1.324 de cetăţeni, iar de acord a fost majoritatea covârşitoare.

În legătură cu cele două referendumului din partea Chişinăului există suspiciunea că finanţarea s-a făcut din fonduri obţinute pe căi ilicite, cum ar fi unele activităţi criminale.

Reamintim că premierul Iurie Leancă a calificat prebiscitele drept o sfidare a legii şi o tentativă de destabilizare a situaţiei şi a atribuit responsabilitatea pentru situaţia creată Partidului Comuniştilor.

Conform şefului administrativ al Găgăuziei, Mihail Formuzal, actualul diferend dintre Chişinău şi Comrat este pus şi pe seama declaraţiilor unioniste ale preşedintelui României.

Unii analişti politici susţin că referendumul este încă un incident menit să tulbure stabilitatea politică din ultima perioadă, dar şi să relanseze proiectul de federalizare a Republicii Moldova.

În decembrie 1990, mişcarea separatistă "Poporul găgăuz" proclamă în raioanele Comrat, Ceadîrlunga şi Vulcăneşti ale Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti aşa-numita Republica Găgăuză.

În 1994 este recunoscută autonomia găgăuzilor, iar în 1995 actualele hotare ale Găgăuziei sunt stabilite prin referendum local.

Pe teritoriul Republicii Moldova, în 1990, regiunea separatistă transnistreană s-a autointitulat Republică, dar nu este recunoscută ca subiect de drept internaţional, aminteşte corespondentul Radio Chişinău.