Parlamentul European doreşte ca guvernele din ţările membre ale UE să cadă de acord asupra unor măsuri de combatere a paradisurilor fiscale, de rectificare a lacunelor şi de combatere a planificării fiscale agresive.

În acest moment, statisticile arată că dimensiunea fraudelor fiscale transfrontaliere este scandaloasă, iar măsurile naţionale unilaterale nu sunt suficiente pentru a o diminua.

Un trilion de euro - atât reprezintă banii care curg netaxaţi prin paradisurile fiscale, mai mult decât contribuţia UE pentru salvarea Greciei sau a Ciprului.

Analiza experţilor i-a determinat pe europarlamentari să ceară pe un ton ferm capitalelor europene să îşi unească forţele, pentru a înjumătăţi până în anul 2020 acest decalaj fiscal.

"Dimensiunea fraudelor fiscale transforntaliere este scandaloasă, iar măsurile naţionale unilaterale nu vor fi suficiente să o înfrângă", a spus Mojca Kleva Kekuą, raportorul pentru Rezoluţia privind evaziunea fiscală.

Parlamentul propune recuperarea veniturilor care se pierd atât prin evaziune şi fraudă fiscală, cât şi prin evitarea legal a taxelor şi prin planificarea fiscală agresivă.

"Nu avem nevoie de mai multe taxe, ci de mai mulţi oameni şi mai multe companii care să le plătească", este părerea lui Ildikó Gáll-Pelcz, care a elaborat raportul anual privind fiscalitatea.

În cazul în care Consiliul şi Comisia vor ţine cont de recomandările eurodeputaţilor, în viitor, firmele care depun candidaturi pentru licitaţii publice, vor trebui să ofere informaţii despre orice amenzi sau sentinţe primite pentru chestiuni legate de taxe şi impozite, iar autorităţile publice vor avea dreptul de a termina un contract, dacă prestatorul încalcă ulterior obligaţiile sale referitoare la taxe şi impozite.