În Serbia, comunitatea de români de aici nu are acces la informaţii şi nici reprezentare parlamentară.

O problemă rămâne, în special pentru românii din Valea Timocului, lipsa manualelor şi a profesorilor, sunt câteva dintre concluziile Comisiei parlamentare ai cărei membri au fost în Serbia şi au stat de vorbă cu reprezentanţii comunităţilor de români de aici.

Delegaţia formată din parlamentari români a solicitat omologilor sârbi respectarea principiului reciprocităţii, prevăzut în protocolul încheiat în anul 2012 între România şi Serbia, stat candidat pentru a fi membru al UE.

În materie de protecţie a minorităţilor naţionale, protocolul prevede reprezentativitate în parlament, dreptul la educaţie, serviciul religios şi presă în limba maternă, capitole la care România reprezintă un exemplu la nivel european, susţine Constantin Codreanu, preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.

"Nu este deloc normal ca sârbii din România să se bucure de toate drepturile posibile - noi avem un coleg în Camera Deputaţilor, reprezentând Uniunea Sârbilor din România - iar românii noştri din Serbia, dimpotrivă, să întâmpine probleme multe, complexe, de peste 20 de ani, inclusiv atunci când vorbim despre reprezentarea lor politică la nivel de stat, de provincie sau la nivel local", a spus Constantin Codreanu.

Apel la unitate către asociațiile românești

Vicepreşedintele Comisiei, deputatul USR Matei Dobrovie, a făcut un apel către asociaţiile româneşti să dea dovadă de unitate şi să realizeze proiecte comune pentru că acum comunitatea românească din Serbia este foarte divizată.

"Din păcate, diferite asociaţii se contestă una pe alta şi, în momentul în care există dezbinare şi e un fel de concurs pentru a obţine proiecte de finanţare de la Departamentul românii de pretutindeni sau pentru alte cauze, misiunea devine şi mai grea. Statul român trebuie să aibă un interlocutor acolo. De aceea, una dintre propuneri a fost să se creeze un fel de umbrelă, reunind mai multe asociaţii reprezentative pentru ca aceste iniţiative ale comunităţii să nu fie izolate, ci să fie concertate", a susținut Matei Dobrovie.

Deputatul a precizat că una dintre propunerile comune formulate de aceste asociaţii este legată de învăţarea limbii române.

"Educaţia în limba română în momentul de faţă se face în Serbia sub două forme: vorbim despre şcoli de limba română, fie vorbim despre clase sau cursuri de limba română, în Voievodina. În Timoc situaţia este mult mai complicată şi anume nu există posibilitatea de a studia limba română decât ca materie facultativă, un curs de limba română cu elemente de cultură şi civilizaţie, programat la ore târzii, predat în condiţii grele, adică există puţini profesori care să preda acest curs în Timoc. Există, de asemenea, o lipsă de manuale. De asemenea, se pune problema cum faci limba română atractivă pentru românii din Serbia. În acest sens, am primit sugestii de la reprezentanţii asociaţiilor româneşti, precum deschiderea unei filiale, a unor universităţi româneşti în Timoc sau în Voievodina", a spus Matei Dobrovie.

Delegaţia parlamentară românească a formulat o invitaţie către membrii Adunării Naţionale din Serbia pentru a trimite la Bucureşti o delegaţie oficială în vederea punerii în acord a proiectelor bilaterale, iar preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a dat asigurări că România va sprijini în continuare procesul de aderare al Serbiei la UE.