Academia de Ştiinţe Agricole găzduieşte joi o conferinţă pe tema culturilor transgenice, cum mai sunt denumite plantele modificate genetic.


Evenimentul are loc după ce miercuri, ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, şi-a reafirmat sprijinul pentru astfel de culturi, în special în cazul soiei.


În Europa există o întreagă controversă legată de acceptarea plantelor modificate genetic.


Primele culturi de plante modificate genetic au apărut în urmă cu 15 ani, iar în momentul de faţă, la nivel mondial, sunt apropae 150 de milioane de hectare cu culturi de plante transgenice.


Cele mai mari suprafeţe sunt cultivate cu soia, porumb, bumbac şi rapiţă.


În România, anul trecut, s-au cultivat peste 800 de hectare de porumb de tipul Mon 810, un porumb modificat genetic al Companiei Monsanto, una dintre cele mai importante din acest domeniu.


În 2009, suprafaţa cultivată cu acest tip de porumb a fost de peste 3.000 de hectare, cultura fiind aprobată în întreaga Uniune Europeană.

În România, prima cultură de soia modificată a fost în 2006



Înainte de aderare la Uniune, în România s-a cultivat şi soia modificată genetic.


Cultura de soia modificată a fost în anul 2006, în România, pe aproape 140 de mii de hectare.


Cultura cu soia modificată genetic nu este, însă, admisă în Uniunea Europeană, cu toate că este permis importul ei din alte ţări producătoare.


Situaţia, aparent ciudată, este explicată prin interesele comerciale foarte mari, susţine conferenţiarul Aurel Maxim, de la Universitatea de Ştiinţe Agricole din Cluj.


" Nu se doreşte, nu există unanimitate în privinţa plantelor modificate genetic, pentru că se găsesc în subsidiar interese ascunse şi necurate, aşa cum vedem şi la noi; oameni care au ajuns în funcţii de decizie, dar care au avut contracte şi au luat bani, aşa este peste tot, să ştiţi. Şi la Autoritatea Europeană pentru Securitate Alimentară S.A., cum este ea cunoscută, şi acolo, s-au descoperit conflicte de interese", susţine Aurel Maxim.


Cei care se opun culturilor de plante modificate genetic susţin că nu există studii clare asupra efectelor pe care le pot avea acestea asupra sănătăţii umane.


Singurele studii realizate până acum nu au pus în evidenţă un astfel de pericol, însă studiile au fost finanţate de companiile producătoare de plante transgenice.


Oponenţii culturilor transgenice mai zic că chiar dacă sunt utilizate în alimentaţia umană, plantele modificate genetic ar putea contamina culturile convenţionale.


Argumentul este respins de susţinători prin măsurile de biosecuritate.


"În momentul în care se omologhează o astfel de cultură, sunt bineînţeles emise, sunt date, există un set de norme şi reguli care trebuie aplicate în tehnologie, cum este distanţa de izolare. Această distanţă de izolare este, dacă vreţi, la porumb similară cu cea care se utilizează, în mod curent de ani de zile, pentru izolarea culturilor semincere", susţine Gabriel Băiaşu, directorul general al Companiei Monsanto România.


Ministruul agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat că este nefiresc ca Uniunea Europeană să permită importul de soia modificată genetic, dar să interzică cultivarea acesteia.


Argumentele în favoarea acestui tip de culturi, în opinia ministrului Valeriu Tabără, sunt de ordin economic, dar şi în ceea ce priveşte asigurarea securităţii alimentare.


Conform unui studiu al ONU, preţurile alimentelor au atins nivel record la nivel mondial, în ultimele luni.