Academia Română se implică, în premieră, în dezbaterile cu privire la modificarea Constituţiei.

Una din priorităţile acestui an pentru politicienii români, procesul de formulare a propunerilor va beneficia de un document elaborat pe această temă de academicieni.

Nici în Aula Academiei Române politicienii nu surprind cu vreun pas înainte sau cu vreo noutate în privinţa revizuirii Constituţiei.

Primul invitat, şeful statului, reia platforma proiectului înaintat parlamentului în urmă cu doi ani.

Principiile de la care pleacă acest proiect - spune Traian Băsescu - respectă, în primul rând, referendumul din 2009: parlamentul unicameral cu 300 de membri.

"Nimeni nu poate ignora articolul 1 din Constituţia României care precizează foarte clar că suveranitatea este a poporului, se exprimă prin aleşi sau prin mod direct prin refrendum", spune şeful statului.

Un alt obiectiv al proiectului înaintat de preşedinte este clarificarea raportului dintre parlament, premier şi şeful statului.

În esenţă, afirmă Traian Băsescu, Constituţia trebuie doar ajustată pentru că principiile sale sunt bune şi moderne, însă păcatul ei îl constituie neclaritatea unor exprimări.

"Orice modificare de Constituţie s-ar face, orice obiective şi-ar propune, un lucru trebuie înţeles şi în România: nicio majoritate nu este deasupra legii şi deasupra Constituţiei", subliniează preşedintele.

Este exact principiul de la care pleacă şi actuala putere - spune liderul Senatului, Crin Antonescu, preşedintele Comisiei Parlamentare pentru revizuirea Constituţiei, iar una din noutăţile aduse, joi, de Crin Antonescu este faptul că toţi politicienii din Comisie ar fi căzut de acord asupra unui principiu.

"Nu o facem pentru viitorul preşedinte, mai ales că nu ştim cine va fi. Nu o facem, cum cred alţi pentru comoditatea actualului sau viitorilor prim-miniştri în raport cu preşedintele. Constituţia va fi revizuită, sper, pentru cetăţeanul român al secolului XXI", subliniează preşedintele Senatului.

Însă, dincolo de acest consens declarativ, ştim că propunerile partidelor sau convingerile lor nu sunt identice.

PDL vrea întărirea rolului preşedintelui, USL înclină spre limitarea sa

Dacă PDL ar vrea, mai degrabă, întărirea rolului preşedintelui, USL înclină spre limitarea sa.

Cu toate că şi în USL punctele de vedere nu sunt identice: PSD ar vrea republică parlamentară, în timp ce PNL se teme de creşterea rolului premierului.

Poate şi de aceea declaraţiile lui Crin Antonescu nu se referă la vreo propunere exactă, ci mai degrabă la spiritul modificărilor Constituţiei.

"Şi dacă spiritul va fi acela nu al micii polemici uzuale între partide, între personalităţi sau între personaje, cred că putem avea din această revizuire a Constituţiei un bun public real şi nu doar o nouă răfuială pe teme vechi", precizează Antonescu.

Academicienii cer, însă, politicienilor "să fie mai flexibili"

Academicienii însă sunt cei care joi cereau politicienilor să nu se mai ascundă în spatele declaraţiilor sau să fie ceva mai flexibili.

Mai mult, să permită ca minţi avizate din domeniul constituţional să aibă intrare către Comisia de revizuire şi, mai ales, să ţină cont de părerea lor.

Există un lucru asupra căruia academicienii atrag atenţia cu pesimism, se poate spune. Clasa politică din România, indiferent de an, nu a dat mulţi bani pe Constituţie.

"Toate Constituţiile noastre democratice au fost de tip rigid, prezentând anumite forme şi condiţii pentru modificarea lor, care nu au fost însă respectate nici în 1866, nici în 1923, nici 1938, când s-a înlocuit forma de Constituţie-pact prin Constituţie-statut", a spus profesorul Mircea Duţu, membru al Academiei Române.

Şi asta ţine oarecum strict de tradiţia sau cultura politică din România.

La polul opus, spre exemplu în Anglia, principiile sunt respectate, chiar dacă Regatul nu are o Constituţie scrisă.

În fine, academicienii atrag atenţia clasei politice că există destul de multe critici din partea Comisiei de la Veneţia, nu asupra Constituţiei, ci în legătură cu actul politic din România.