Premierul Emil Boc a anunţat că la trei zile de la intrarea în vigoare a noului Cod al Muncii, 60.000 de noi locuri de muncă au fost înregistrate legal.


Numărul sancţiunilor aplicate pentru nerespectarea prevederilor noului Cod al Muncii creşte de la o zi la alta.


Echipele mixte, formate din jandarmi, poliţişti, reprezentanţi ai Gărzii Financiare şi ai inspectoratelor teritoriale de muncă identifică zilnic persoane care lucrează la negru.


Potrivit corespondenţilor noştri, pe şantierul celui mai mare complex rezidenţial de vacanţă din ţară, situat în Poiana mică din Braşov, pe care lucrează 200 de angajaţi, circa 10% sunt suspectaţi că muncesc fără formele legale.


Potrivit noului Cod, patronul riscă amenzi de trei ori mai mari ca până la începutul acestei luni dacă se demonstrează că muncitorii nu aveau contracte de muncă, iar dacă numărul acestora este mai mare de cinci riscă închisoarea de la unu la doi ani.


În plus, chiar persoana care acceptă să lucreze fără contract va plăti amendă, care variază între 500 şi 1.000 de lei.


Efectul controalelor s-a văzut în înregistrarea a zeci de mii de contracte zilnic, potrivit ministrului interimar al muncii, Emil Boc.


Afirmaţia este pusă, însă sub semnul întrebării de sindicate, care afirmă că explicaţia creşterii numărului de contracte înregistrate se datorează nu neapărat noului Cod al Muncii şi intensificării controalelor, cât redeschiderii sezonului estival şi relansării domeniului construcţiilor odată cu încălzirea vremii, ceea ce înseamnă, practic, muncă sezonieră.

Acte adiţionale pentru contractele încheiate după 1 mai

Intrarea în vigoare a noului Cod al Muncii aduce, însă şi modificări concrete, aplicate contractelor individuale de muncă.


Cele încheiate după data de 1 mai vor cuprinde prevederile prevăzute în noul Cod al Muncii, în timp ce contractelor aflate în execuţie li se vor anexa acte adiţionale care să corespundă actului legislativ aflat în vigoare.


În ambele cazuri vor fi introduse criteriile de evaluare în funcţie de care se vor atinge obiectivele de performanţă ale instituţiei. Acestea sunt stabilite de către angajator, dar ar trebui să existe şi consimţământul scris al salariatului că este de acord cu ele.


Specialiştii în resurse umane se tem însă că se vor lovi de refuzul unor salariaţi de a semna actul adiţional şi criteriile de evaluare. În acest caz legea nu vine cu alternativă şi nu permite nici desfacerea contractului, fiind doar premisa unor tensiuni de ordin intern instituţional.


O situaţie de această dată conflictuală este cea de la Oil Terminal din Constanţa, unde conducerea a hotărât în baza noului act normativ al Codului Muncii ca angajaţii să lucreze patru zile pe săptmână în loc de cinci, aceştia refuzând pe motiv că salariile le-ar scădea cu 20%-35%.


Codul Muncii mai prevede creşterea perioadei de probă şi a duratei pe care se pot încheia contractele de muncă determinate.