Codul Muncii prevede de asemenea ca patronii care nu încheie contracte riscă închisoarea, iar angajaţii prinşi fără forme legale vor plăti amenzi foarte mari.



Noul Cod mai prevede ca în cazul în care o companie este într-o situaţie economică dificilă, aceasta poate diminua costurile de personal prin reducerea programului de lucru la patru zile pe săptămână.



Pe durata reducerii sau întreruperii temporare a activităţii, salariaţii primesc o indemnizaţie de minimum 75% din salariul de bază.



De asemenea, contractul de muncă cu perioadă determinată a crescut de la doi la trei ani, iar durata maximă a timpului de lucru nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.



Prin excepţie, această durată poate fi prelungită, iar munca suplimentară se compenseaza prin ore libere plătite în termen de 60 zile calendaristice după efectuarea ei.



Salariaţii care muncesc noaptea, beneficiază de un spor de 25%, iar în cazul programării fracţionate a concediului de odihnă, angajatorul este obligat ca cel puţin 10 zile din acesta să reprezinte concediul
neîntrerupt.




Premierul Emil Boc şi-a angajat răspunderea pe noul Cod al Muncii pe 8 martie

Premierul, Emil Boc susţine că documentul va duce la flexibilizarea pieţei muncii şi la diminuarea muncii la negru.



Actul normativ nemulţumeşte atât opoziţia, care a anunţat că va depune o moţiune de cenzură, cât şi sindicatele, care au declanşat deja proteste.



Potrivit premierului Emil Boc, noul Cod al Muncii va avea numai efecte pozitive, locurile de muncă vor fi mai bine plătite şi mai uşor de găsit, iar munca la negru va fi redusă, prin înăsprirea pedepselor.

"Această criză ne-a arătat că România are probleme cu legislaţia muncii, din perspectiva posibilităţii ca cetăţenii acestei ţări să-şi poată găsi mai uşor un loc de muncă", a afirmat şeful executivului.



La rîndul ei opoziţia spune că noul Cod al Muncii introduce o formulă de "sclavie modernă".