Preşedintele Traian Băsescu a afirmat vineri că noul acord cu FMI pentru următorii doi ani ar trebui să creeze României condiţii de acces în zona euro.

"Cred că trebuie să ne propunem ca acest nou acord pentru următorii doi ani să ne creeze condiţii de acces în eurozonă", a spus şeful statului, la întrevederea cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.

El a subliniat că trei dintre criteriile stabilite la Maastricht au fost îndeplinite de România, iar alte două sunt relativ aproape.

"Criteriile de la Maastricht - cele cinci criterii - nu sunt foarte departe de noi. Trei sunt îndeplinite, alte două sunt relativ aproape", a afirmat Băsescu.

Şeful statului a susţinut că marea problemă a României este reprezentată de competitivitatea sectorului de stat."

"Marea noastră problemă este legată de competitivitatea sectorului de stat. Am văzut ţări care au intrat în zona euro numai pe baza criteriilor de la Maastricht şi au fost pur şi simplu împinse în criză datorită lipsei de competitivitate", a explicat Traian Băsescu.

"Avem deja o lege a salarizării care nu este pusă în aplicare"

Şeful statului a declarat, la întâlnirea cu delegaţia FMI, CE şi BM, că o nouă lege a salarizării trebuie să fie o prioritate a noului acord cu organismele internaţionale, precizând că deşi se vorbeşte de elaborarea unui nou act normativ, nu trebuie uitat că există deja o lege, care nu e aplicată.

"Aş face o observaţie legată de legea salarizării. În lumea politică se vorbeşte de o nouă lege a salarizării, dar noi avem o lege a salarizării care nu este pusă în aplicare şi care a fost lucrată timp de doi ani cu Banca Mondială?", a afirmat preşedintele Băsescu, referindu-se la vechea lege, realizată de Guvernul Boc.

El a arătat că opinia sa este că în noul acord pe care România trebuie să îl încheie cu FMI, aplicarea unei noi legi a salarizării trebuie să reprezinte o prioritate la capitolul reforme structurale.

Premierul Victor Ponta afirma săptămâna trecută că legea salarizării publice realizată de Guvernul Boc nu a putut fi aplicată niciodată deoarece pornea de la "ficţiunea că salariile nu pot să meargă decât în sus".