Acordul de tip preventiv cu durată de doi ani are o valoare totală de cinci miliarde de euro.


Banii sunt puşi la dispoziţia Băncii Naţionale şi a Guvernului, dar nu vor ajunge în România decât în situaţii excepţionale.


Conform noului acord, FMI ţine la dispoziţia României suma de 3,6 miliarde de euro, restul sumei venind din partea Comisiei Europene.


Din punct de vedere tehnic, banii de la FMI sunt la dispoziţia BNR, care poate solicita suma în cazul în care stabilitatea cursului leului ar fi pusă în pericol în următorii doi ani.


Banii de la Comisia Europeană vor fi la dispoziţia Guvernului în cazul în care ar întâmpina dificultăţi în a se împrumuta pentru a-şi onora obligaţiile de plăţi externe sau de a face faţă cheltuielilor bugetare.


Dragoş Cabat, comentator economic, consideră că este posibil ca România să aibă nevoie de aceşti bani, deoarece este o ţară vulnerabilă.


"În cazul în care vor continua aceste tulburări la nivelul Uniunii Europene, aşa cum este acum, ce se întâmplă în Portugalia, ce se întâmplă în Grecia din nou, cu majorarea foarte mult a dobânzilor percepute la rostogolirea împrrmuturilor guvernamentale ale acestor ţări, ar putea fi afectate şi alte ţări din Uniunea Europeană - şi România este printre cele mai vulnerabile. În cazul acesta, poate interveni Comisia Europeană, care să ne ofere aceşti bani la o dobândă mult mai avantajoasă", a declarat
Dragoş Cabat.

România a renunţat la ultima tranşă din acordul precedent cu FMI

Momentan, statul nu are dificultăţi în a-şi respecta obligaţiile de plată.


De altfel, luna trecută România a renunţat la ultima tranşă din precedentul acord cu FMI, în valoare de aproximativ un miliard de euro.


Rolul noului acord - au anunţat autorităţile de la Bucureşti - este de a proteja România de situaţiile neprevăzute care pot apărea datorită instabilităţii regionale.


În perioada negocierii acordului preventiv cu FMI, preşedintele Traian Băsescu a declarat că supravegherea economică a României de către FMI va reduce riscul derapajelor politice.


"România are un risc politic, dacă privim la alegeri şi la experienţele 2007 - 2008. De aceea, eu am insistat foarte mult pe un acord care să acopere doi ani de zile, ceea ce va pune orice partid care şi-a propus să păcălească electoratul cu populisme, îl pune într-o situaţie penibilă, pentru că acest acord trece de alegeri, iar cei care vor să fac promisiuni trebuie să se gândească că vor fi etichetaţi imediat ca fiind mincinoşi sau îşi vor asuma riscul să anunţe că România iese din acorduri cu Fondul, Uniunea şi Banca Miondială", susţine Traian Băsescu.


În cadrul acordului preventiv, România s-a angajat să-şi reducă cheltuielile inclusiv cu salariile şi primele, astfel încât să se încadreze anul acesta într-un deficit bugetar de cel mult 4,5% din Produsul Intern Brut.


Asta înseamnă că statul va putea cheltui cu cel mult şase miliarde de euro mai mult decât va reuşi să încaseze din taxe şi impozite.


Conform acordului preventiv, ţinta de deficit bugetar pentru anul viitor va fi de 3% din PIB, unul dintre criteriile pe care România va trebui să le îndeplinească în cazul în care doreşte să adopte moneda euro.