Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a precizat, marţi, că, în câteva zile, vor fi publicate, în Monitorul Oficial, criteriile pe care comisiile de specialitate le vor avea în vedere când vor analiza propuneriile producătorilor de medicamente pentru noua listă de medicamente compensate şi gratuite.

El a explicat cu ce fonduri va fi susţinută noua listă de medicamente, care ar putea intra în vigoare de la 1 august.

"În primul an, totdeauna, aşa cum există legea în vigoare, toată diferenţa de creştere se suportă de producători, prin taxa de clawback, urmând ca în anii următori noi să încercăm să facem o serie de calcule şi să începem să facem o serie de ajustări şi de normare. Ce vreau să spun, de fapt? Intră un medicament nou, dar mai sunt vreo două, trei medicamente vechi pe piaţă. Trebuie să vedem care mai continuă să fie prescrise şi care nu", susţine Nicolăescu.

Ministrul a mai afirmat că "în funcţie de diferenţe şi de consumurile estimate, vom şti şi influenţa pe buget".

"Deocamdată, noi nu putem să spunem că o să fie nevoie de un leu sau de o sută până nu ştim câte molecule intră pe listă, şi după aceea să vedem ce indicaţii terapeutice au, cum vor fi prescrise şi de abia la final, când toate aceste lucruri se vor fi terminat, putem să spunem avem nevoie de un buget de atât sau de atât", a spus ministrul Sănătăţii.

Institutul de Oncologie de la Iaşi este "ultraprioritate"

Eugen Nicolăescu spune, totodată, că Institutul Regional de Oncologie de la Iaşi reprezintă o "ultraprioritate", având în vedere că instituţia este nouă, finalizată, dar nu are personal, şi că a emis un ordin pentru a se face angajări.

"Sunt două unităţi spitaliceşti care am considerat noi că au ultraprioritate, pentru că sunt două instituţii care nu pot funcţiona şi ele sunt noi. Vă dau exemplul Institutului Regional de Oncologie de la Iaşi. El este gata, are tot ce-i trebuie, nu are personal. Deci este clar că dacă vrem să-i dăm drumul să lucreze şi să facă bine pacienţii de la Iaşi, are nevoie de personal. Şi am considerat că este ultraprioritate", a afirmat el.

Ministrul Sănătăţii a precizat că în ceea ce priveşte restul unităţilor spitaliceşti, se va proceda la o persoană angajată pentru o persoană care pleacă, urmând a se face o deblocare a posturilor în întreg sistemul sanitar după rectificarea bugetară.

"Iar ca rezolvare, după rectificarea bugetară, în funcţie de câţi bani vom avea - pregătim, noi am pregătit deja, dar, sigur, până nu avem calculele făcute pe banii care ni se vor da, nu vă pot spune azi - se va face o deblocare în tot sistemul sanitar. Dar trebuie să corelăm deblocarea de posturi cu resursa bugetară, altfel creăm posturi, dar nu avem cu ce să le plătim", a spus Nicolăescu.

El a arătat că media deficitului de posturi în spitale variază între cinci şi opt la sută.

Un număr de 397 de posturi vacante existente la Institutul Clinic Fundeni Bucureşti şi la Institutul Oncologic Iaşi ar putea fi ocupate în 2013, cu condiţia încadrării în cheltuielile de personal aprobate, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii.

Astfel, vor putea fi ocupate, dacă sunt bani pentru plata salariilor, 185 de posturi la Institutul Regional de Oncologie Iaşi, dintre care 123 pentru personal de specialitate medico-sanitar, 51 pentru personal auxiliar sanitar, 11 pentru personal tehnic, economic, de secretariat, administrativ, muncitori şi 212 posturi la Institutul Clinic Fundeni Bucureşti, dintre care 118 pentru personal de specialitate medico-sanitar şi 94 pentru personal auxiliar sanitar.

Proiectul de act normativ este în dezbatere publică până la 29 iunie.

PDL cere demisia ministrului Sănătăţii, pe care îl acuză de incompetenţă şi nepăsare

Tot marţi, vicepreşedintele PDL Cristina Dobre a cerut demisia ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, şi spune că sistemul sanitar nu are nevoie de un ministru care ridică din umeri, ci de un om al soluţiilor.

Cristina Dobre aminteşte şi de majoritatea pe care USL o are în parlament şi de care ministrul ar putea profita pentru a trece legi extrem de necesare pentru sănătate.

"Ministrul Sănătăţii ne spune că are nevoie de patru miliarde de euro pentru a utila spitalele de stat la standarde cât de cât civilizate. Şi acum citez din ceea ce spune ministrul Sănătăţii 'unde îi vom găsi, nu ştiu'. Aceşti bani există în sistem şi i-aţi putea recupera introducând în sistem mecansimele antifraudă, care reprezintă de fapt cardul de sănătate şi reţeta electronică. În afară de mecanismele antifraudă, ar fi trebuit până în acest moment să definiţi pachetul de bază de servicii medicale. Un alt mecanism este aplicarea unor standare de calitate şi standarde de cost în actul medical", a precizat Dobre, într-un comunicat de presă.