Clarificare şi coerenţa atribuţiilor sunt printre solicitările specialiştilor în privinţa modificărilor constituţionale care vizează statutul magistratului şi independenţa justiţiei.

Prezent la o dezbatere pe tema reformei constituţionale, ministrul justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat că va pleda pentru consolidarea statutului de magistrat al procurorului şi pentru orice garanţie referitoare la independenţa magistraţilor.

Recent, subordonarea ierarhică a procurorilor a produs controverse cu privire la numirea unui procuror la conducerea Consiliului Superior al Magistraturii.

La rândul său, premierul Victor Ponta a arăta că miza modificării Constituţiei în privinţa justiţiei trebuie să asigure, printre altele, eficienţa acestui domeniu.

Nu ar fi vorba despre modificări de substanţă, ci de clarificări.

"Care este rolul foarte clar al puterii judecătoreşti? Diverse instituţii, care, în ultimii ani, au fost prezente în viaţa noastră mult mai mult decât în alte ţări, cum ar fi Curtea Constituţională sau Consiliul Superior al Magistraturii, care au devenit aproape instanţe de judecată în fiecare zi, ceea ce nu cred că a fost în intenţa legiuitorului şi nici nu cred că cei de la Curtea Constituţională sau CSM îşi doresc ca în fiecare zi să fie puşi în situaţia de a judeca şi de a fi eventual în atenţia clasei politice a mass-media", a spus premierul.

Victor Ponta a insistat că schimbările vor fi discutate cu experţii europeni şi au exprimat încrederea că legea fundamentală a României va fi modificată anul acesta. Principala temă discutată azi, în cadrul Forumului Constituţional, a fost cea referitoare la statutul procurorilor.

Procurorul "nu este magistrat"

Judecătorul Alina Macavei, vicepreşedinte al Asociaţiei Magistaţilor, este categoric în privinţa statutului diferit al judecătorilor şi procurorilor şi a modalităţii prin care are loc promovarea în funcţia de judecător printr-un simplu interviu.

"Cred că trebuie să plecăm de la o subliniere foarte importantă, de care nu se aminteşte deloc şi care este esenţială. În prezent, procurorul nu este magistrat şi asta o spune de mult Curtea Europeană de Justiţie în cazul Pantea, în alte cauze care au privit România, cât şi alte state, care au acelaşi sistem de drept, în care procurorul este subordonat Ministerului Public", a spus Alina Macavei.

Discuţii "încinse" pe rolul CSM

S-a lansat ideea ca instituţia Consiliului Superior al Magistraturii să fie împărţită, pentru a se ocupa de cele două categorii profesionale.

Despre atribuţiile Consiliului şi încrederea în membrii săi, judecătorul Mădălina Afrăsinie de la Tribunalul Bucureşti, susţine că trebuie reglementat rolul CSM.

"Competenţa şi rolul CSM-ului - aici e o problemă care ne supără pe toţi, în egală măsură, mai ales că noi suntem cei care i-am trimis acolo în urma votului şi constatăm că, de fapt, nu ştim de ce i-am trimis şi tare îmi e că decizia Curţii Constituţionale va determina un boicot la viitoarele alegeri", a spus Mădălina Afrăsinie.

Modalitatea în care va funcţiona CSM va depinde de cum va fi tranşată problema statutului procurorului, a precizat un alt judecător.

La rândul său, procurorul Carmen Popa din Asociaţia Procurorilor, transmite un mesaj celor responsabili cu revizuirea Constituţiei.

"Atunci când vor gândi o nouă reglementare a statutului procurorului, să pornească de la starea de normalitate, nu de la premisa că legea urmează a fi încălcată de vreunul dintre noi şi să nu pornească de la premisa... să nu se gândească la eventualele, trecutele posibile viitoarele abateri de comportament al oricăruia dintre magistraţi, la un moment dat", a spus Carmen Popa.