Europarlamentarul PNL, Norica Nicolai a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă că USL a solicitat, prin trei sesizări diferite, Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii şi Inspecţiei Judiciare începerea unei anchete cu privire la scurgerea de informaţii referitoare la referendumul pentru demiterea preşedintelui suspendat Traian Băsescu şi la listele electorale pe baza cărora acest scrutin popular s-a desfăşurat.

"În dimineaţa acestei zile, USL a sesizat, prin trei sesizări separate, Inspecţia Judiciară, CSM şi MJ. Am cerut să se facă o anchetă, pentru că este vorba de abatere disciplinară. Scurgerea în presă a acestor stenograme trebuie să înceteze odată pentru totdeauna în România. A făcut foarte mult rău statutului, Justiţiei, statului magistraţilor implicaţi în aceste acţiuni şi principiilor fundamentale ale Codului Penal. Urmărirea penală în România este una nepublică. Aceste documente, dezbătute în presă, pot prejudicia aflarea adevărului într-o cauză penală şi trimiterea în judecată a unor persoane şi tragerea lor la răspundere. USL nu mai poate tolera prejudicierea procesului penal în România", a precizat Norica Nicolai.

Nicolai: Sperăm că CSM va da curs de urgenţă solicitărilor noastre

Europarlamentarul PNL a spus că speră ca CSM să dea curs solicitărilor USL, deoarece această situaţie este umilitoare pentru statutul magistraţilor.

"Considerăm că este umilitor şi degradant pentru statutul magistratului să continuăm să ne comportăm ca într-un stat bananier, ca într-un stat unde totul, ca mesaj, se transmite prin televizor, fără o minimă responsabilitate. Toate cele trei sesizări sperăm să fie primite în limitele prevăzute de lege şi invoc statutul de funcţionare şi organizare al CSM, Legea 317. Sperăm că CSM va da curs de urgenţă solicitărilor noastre şi să procedeze la o investigare foarte clară. Dacă încercăm să mimăm un proces judiciar în beneficiul politic, România încetează să mai fie stat de drept", a ţinut să menţioneze Nicolai.

De asemenea, a spus că interceptările telefonice ar fi trebuit să fie avizate de magistraţii Înaltei Curţi dacă se dorea prelungirea termenului, adăugând că nu au fost prezentate dovezi că acest document "legal şi obligatoriu" există.

"Eu consider că această autorizaţie de interceptare provizorie care, în baza articolului 92 indice 1 din Codul de Procedură Penală, poate fi dat pe 48 de ore de către procurori, trebuie, dacă este cazul şi se conturează săvârşirea unei fapte penale, prelungit printr-o autorizaţie dată de magistraţii Înaltei Curţi în condiţiile legii. Or, această autorizaţie nu am auzit să existe. Parchetul ar fi putut să facă publică existenţa acestui document legal, obligatoriu pentru interceptarea în continuare", a a adăugat europarlamentarul.

Nicolai solicită o clarificare cu privire la rolul Parchetului

Norica Nicolai a declarat că solicită o clarificare cu privire la rolul Parchetului în acest caz, referindu-se în special la faptul că documentele necesare pentru judecătorii Curţii Constituţionale s-au aflat la Parchet, şi nu la "instituţiile abilitate".

"În ultimele zile am asistat la o acţiune fără precedent, jenantă pentru România în UE - controale la CCR, dosare la CCR, instituţie fundamentală a statului român, şi astăzi constatăm că această Curte trebuie să primească actele unui proces electoral nu de la autorităţile abilitate ale statului, Autoritatea Electorală Permanentă şi Biroul Electoral Central, ci de la Parchet. Vrem să ştim foarte clar dacă Parchetul începe să substituie alte instituţii fundamentale ale statului român", a subliniat ea.

Nicolai a făcut un apel către toate forţele politice din România pentru un dialog civilizat.

"Fac apel către toate forţele politice interesate ca dialogul în România să capete o tentă civilizată, şi nu una provocatoare. Acest dialog trebuie făcut cu bună credinţă, prin consultarea tuturor factorilor implicaţi şi prin consultarea unei cifre relevante - 7,4 milioane de români care au spus 'nu' pentru Traian Băsescu", a mai menţionat europarlamentarul.

La sfârşitul săptămânii trecute, în presă au apărut mai multe interceptări ale convorbirilor telefonice dintre foştii miniştri Ioan Rus şi Victor Paul Dobre, cu privire la organizarea referendumului şi la listele folosite.