Majoritatea acţiunilor de protest din aceastã lună, ca şi mitingul de astăzi, au fost programate cu mult înaintea anunţării măsurilor de austeritate. Ele au fost iniţiate după intrarea în vigoare a Legii de salarizare unitară, când s-a produs reîncadrarea pe funcţie a întregului personal bugetar, iar angajaţii au constatat că le-au scăzut veniturile salariale.

Sindicatele atrăgeau atenţia că s-a ajuns ca, odată cu eliminarea mai multor sporuri şi neplata orelor suplimentare, salariaţii să piardă până la jumătate din banii pe care îi câştigau la sfârşitul anului trecut.

O altă problemă a fost faptul că unii dintre bugetari au câştigat în instanţă plata orelor, sporurilor anulate, dar statul a amânat şi eşalonat achitarea acestor bani. Ulterior acestor nemulţumiri s-a adăugat posibilitatea ca salariile să scadă cu încă un sfert de la 1 iunie.

În afara acestor probleme generale pentru angajaţii din sistemul public, există însă şi nemulţumiri specifice fiecărei categorii profesionale. În educaţie, de exemplu, în afară de poziţiile ocupate în grila de salarizare unitară, a apărut şi decizia guvernului ca din toamnă numărul de posturi din sistem să se micşoreze cu 15.000 de locuri.

În plus, proiectul noii legi a educaţiei este dezaprobat de cadrele didactice, pentru intenţia de a include clasa a IX-a la şcoala generală, de schimbare a modului de titularizare şi pentru finanţarea şcolilor în funcţie de numărul de elevi.

Referitor la cadrele medicale, principalele lor nemulţumiri vizează personalul insuficient şi subfinanţarea cronică a sistemului, care pune în pericol însã şi exercitarea profesiei. Angajaţii de la căile ferate sunt ameninţaţi cu disponibilizări în masă.

Deja câteva mii dintre ei au fost concediaţi, iar situaţia companiilor în care lucrează cei care au rămas este incertă. Cei din domeniul energetic sunt nemulţumiţi de efectele reorganizării în două mari companii de stat şi renunţarea în scurt timp la subvenţii din partea statului, în cazul industriei miniere.

Funcţionarii, nemulţumiţi de disponibilizări

Funcţionarii se plâng de disponibilizãri şi de modul în care i-a afectat reorganizarea unora dintre agenţiile de stat, în urma căreia unele dintre instituţiile deconcentrate, care se autofinanţau, au fost nevoite să verse la bugetul de stat fondurile obţinute din activităţile proprii. Totuşi, părerea unanimă, guvern, patronate, sindicate, este că sistemul bugetar trebuia reformat, că este supradimensionat şi că el nu a fost atins de-a lungul anului trecut de efectele crizei. Nu era firesc să se treacă la această reformă?

Este o idee acceptată de toată lumea, însă angajaţii cer ca ei să nu fie victimele lipsei de acţiune a guvernanţilor. Sindicatele solicită, alături de patronate, un plan concret de relansare a economiei prin stimularea investiţiior şi combaterea evaziunii.

Cât despre efectele crizei în sectorul bugetar, trebuie amintit că, deşi nu au avut loc concedieri în masă, au dispărut multe posturi bugetate din sistem, iar angajaţii au avut obligatoriu zece zile fără salariu la sfârşitul anului trecut.

În rest, diminuări ale veniturilor salariale s-au tot produs prin neplata sporurilor şi a orelor suplimentare, şi prin problemele apărute după ce a intrat în vigoare controversata Lege de salarizare unitară, aflată de altfel, în prezent, într-un proces de modificare.

Numărul angajaţilor trebuie însă să scadă consistent, avertizeazã atât experţii FMI, cât şi oficialii români, întrucât cheltuielile sunt mult peste posibilităţile bugetului.